Pagina maestra
l'enciclopedìa lìbera, gratisi è scritta cù a cuuperazione di tutti.
U scopu di stu prugettu hè di cuntribuisce à mantene a lingua è a cultura corsa.
Oghje, vènneri 15 di marzu 2024, Wikipedia tene 8 074 articuli.
Ringraziemu à tutti quelli chì participèghjanu.
Per aiutà Wikipedia pudete:
Architittura rumànica - Rumànicu pisanu - Architettura rumànica in Sardegna - Architettura barocca - A Citatella di Bastia - Chjesa San Ghjuvà di Bastia - Santa Croce di Bastia - Lista di e pieve di Corsica - Prosper Mérimée - Figuretta - Discriminazione linguistica - Sambucu - Eros Ramazzotti - Charles Aznavour - Ascensione - Stella cadente - Aluetu di Sudafrica - Induisimu - India - Aleria - Scupinu - Tarrori è Fantasia - Ghjumenta di preti - Seppia - Pesciu rondina - Merula (fauna marina) - Ghjaddinedda organu - Ghjuncu marinu - San'Petru di Panicala - Scrizzula - Burra cascistretta - Scali di u rè d'Aragona - Ghjuvan Petru Gaffori - Leonardu Fibonacci - Scurpionu neru - Nannara - Cardalina - Ghjallina (Arisarum vulgare) - Tafonu di u Cumpuleddu - Museu d'Aleria - Vechju marinu - Torra di a Parata - Lepru corsu - Sempre vivu - Curu - Mari Tirrenu - Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise - Camosciu d'Abruzzu - Passerottu - Ventu in Corsica - Arburi di Ghjuda - Margonu - Munimentu di a Terra Sacra in Vignola - Cignali - Acula marina corsa - Acula marina - Pavonu corsu - Michael J. Fox - Isulottu di Gargalu - Acula codibianca - Filetta sischese - Ditonu (Bonifaziu) - Lavu di Crena - Sprissioni corsi - Ruzunu - Alpana - Carlu Bonaparte - Paulina Bonaparte - Meridiana - Pichjarina - Tiadoru di Neuhoff - Taravu (fiumu) - Ufridi neru - Puppusgiula - Catinacciu di Sartè - Cuppulata d'Hermann - Ferula - Etruschi - Regnu di Napuli - Capraia Isula - Gadduresu - Cuccu - Romulu è Remu - Ponziu Pilatu - Plutarcu - Marcu Biancarelli - Réganu - Finochju - Frìsgiula - Unibessiddài di Sàssari Uni pochi di testi di a litteratura in lingua corsa (in u duminiu publicu):
È i cummenti di i testi muderni: |
Sete tutti invitati à participà à u prugettu di 'ssu mese: scrive i toponimi di tutte e cumune di Corsica in wikipedia in lingua corsa. Quelle chì sò dighjà abbastanza cumplette: Frassetu, Ghjunchetu, Laretu di Tallà, Pedicorti di Gaghju. Scrivite quì i toponimi di u vostru paese o a vostra cità. A Suvara (Quercus suber) hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i Fagaceae. Hè altu sin'à 25 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 10 è 15 metri. U fustu hè cortu. A suvara hè assuciata à spessu incù a leccia o u pinu marittimu. Hè urighjinariu d'Africa di u Nordu. A suvara pò ghjugna sin'à l'ità di 200 anni. I foglii sò chjughi, longi da 3 à 5 cm. Una stesa di suvari hè una suvariccia. Ci hè quattru paesi chì riprisentani 87 % de a suvariccia mundiali: U Portugallu, a Spagna, l'Algeria è u Maroccu. A superficia di a suvariccia mundiali hè: 2,3 millioni d'ettari. A pruduzzioni mundiali di suvaru hè di 340 000 tonni. U Portugallu ni pruduci 54%. A suvara hè cumuna in Corsica. A suvara hè ancu chjamata a leccia suvarina. Ci hè 24800 ettari di suvari in Corsica... A Fundazione di Wikimedia hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia é altri prugetti lìberi, multilingue é gratuiti. Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate!
|
E Wikipedia surelle: Alemannisch - Arpitan - Boarish - Català - Corsu - Emiliàn e Rumagnòl - Furlan - Galego - Italiano - Latina - Líguru - Lumbaart - Malti - Nnapulitano - Occitan - Piemontèis - Rumantsch - Sardu - Sicilianu - Slovenščina - Tarandíne - Vèneto - Sassaresu (prugettu di prova) - Säggssch (incubatore)