D
D (numită /de/) este a patra literă din alfabetul latin și a șasea din alfabetul limbii române. În limba română D notează o consoană oclusivă alveolară sonoră (uneori numită dentală în loc de alveolară) cu simbolul fonetic [d].
Istorie[modificare | modificare sursă]
Hieroglifa egipteană pentru ușă |
Caracterul proto-sinaitic din care derivă daleth-ul fenician |
Daleth-ul fenician |
Litera grecească delta |
D-ul etrusc | D-ul latin |
---|---|---|---|---|---|
Utilizări[modificare | modificare sursă]
În matematică[modificare | modificare sursă]
- D în sistemul cifrelor romane, numărul 500
- d este simbolul uzual pentru orice funcție distanță
În fizică[modificare | modificare sursă]
- d este simbolul prefixului SI deci-, reprezentând 0,1 din unitatea de măsură asupra căreia se aplică
Caractere asemănătoare[modificare | modificare sursă]
Predecesori și frați[modificare | modificare sursă]
- 𐤃 : litera semitică dalet, ce e originea următoarelor caractere
Alte reprezentări[modificare sursă]
Alfabetul fonetic NATO | Codul Morse |
Delta |
Sistemul de semnalizare maritimă internațională | Alfabetul semaforic | Braille |
|