Deva

Deva
Déva Diemrich
—  municipiu și reședință de județ[*]​  —
Stemă
Deva Deva (România) Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°52′N 22°54′E
Țară	România
Județ	Hunedoara
SIRUTA	86687
Atestare	1269
Reședință	Deva[*]​
Componență	Deva[*]​ Archia Bârcea Mică Cristur Sântuhalm
Guvernare
- Primar	Florin Oancea ( PNL, 5 noiembrie 2017)
Suprafață
- Total	34 km²
Altitudine	187 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	61.123 locuitori
- Densitate	1.700 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	330xxx
Prefix telefonic	+40 x54
Localități înfrățite
- Arras	Franța
- Cherbourg-Octeville	Franța
- Szigetvár	Ungaria
- Yancheng	China
¹ după Octavian Floca, Hunedoara. Ghid al Județului, Deva, 1969, p. 50.
Prezență online
site web oficial GeoNames Facebook Places
Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73. (Click pentru imagine interactivă)

Deva (în maghiară Déva, în germană Diemrich) este municipiul de reședință al județului Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Deva (reședința) și Sântuhalm, și din satele Archia, Bârcea Mică și Cristur.

Geografie

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.

Orașul se învecinează cu Munții Poiana Ruscă și Munții Zarandului în vest, cu Munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare Munții Parâng și Munții Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale Munților Poiana Ruscă (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese climatice.

Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

Demografie

Componența etnică a municipiului Deva

     Români (82,97%)

     Maghiari (7,21%)

     Romi (1,23%)

     Necunoscută (7,84%)

     Altă etnie (0,72%)

Componența confesională a municipiului Deva

     Ortodocși (76,49%)

     Romano-catolici (6,45%)

     Reformați (2,33%)

     Penticostali (2,67%)

     Greco-catolici (1,13%)

     Baptiști (1,37%)

     Necunoscută (8,12%)

     Altă religie (1,38%)

La recensământul din 1910 Deva avea 8654 locuitori, din care 5827 vorbeau maghiara ca limbă maternă, 2417 româna și 276 germana. După religie, 3393 erau romano-catolici, 2551 ortodocși, 1292 reformați, 791 evrei, 314 greco-catolici și 242 luterani.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Deva se ridică la 61.123 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 69.257 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,98%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,21%) și romi (1,24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Deva - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Toponimie

S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară”.

Prima atestare documentară a cetății Deva datează din anul 1269, fiind menținoată prin cuvintele latine castro Dewa. Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan.

Clima

Așezat la o altitudine relativ joasă, într-o depresiune, orașul Deva beneficiază de cea mai temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenți. Aerul vine dinspre vest și nord-vest. De-a lungul culoarului Mureșului se simt influențe submediteraneene, iar masele de aer atlantic incărcate cu umezeală nu afectează orașul, fiind protejat de Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă. Verile nu sunt excesiv de călduroase, iar iernile sunt blânde, lipsite de geruri puternice.

Istorie

Primul nume antic al Devei

În articolul tradus în limba franceză și intitulat: «Schiță istorică a Principatului României, Banatului și Transilvaniei într-o cronică bulgară de la 1764» articol apărut în Études balkaniques nr. 2/1979 - editată de Academia bulgară de științe și Institutul de studii balcanice din Sofia - semnat de istoricul Karol Telbizov, se precizează despre istoricul antic al Devei, următoarele: “Deva… se numea înainte de la numele regelui Decebal, Decidava”.

La sfârșitul secolului al XIII-lea cetatea Devei devine reședința voievozilor Roland Borșa și Ladislau Kán, de unde aceștia își exercitau autoritatea asupra voievodatului Transilvaniei.[4] Alegerea cetății drept reședință voievodală dovedește că aceasta era puternică și dispunea de construcții suficiente pentru a satisface pretențiile curții. După 1315 cetatea reintră în stăpânirea regelui Carol Robert de Anjou. Castelanii cetății Deva sunt în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara.

Articol principal: Cetatea Deva

Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.<<> Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Cultură

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații.

Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orașul Deva, dar și din județul Hunedoara.

Teatrul de Artă Deva, renovat în 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Oscar și tanti Roz", regia artistică Mihai Panaitescu, " Frida " regia artistică MC Ranin sau "Arta adulterului " regia artistică Marius Oltean iar în 2017 organizator al Festivalului Internațional de operă "Hunedoara lirică" cu ajutorul Consiliului Județean Hunedoara. De regie tehnica ocupându-se mulți ani Moraru Eugen.

Comunitatea maghiară

În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.

Asociația francofonă

La Deva a fost înființată în decembrie 1992 Asociația Franța-Deva (FraDev), de schimburi culturale cu Franța și cu țările francofone.

Administrație și politică

Articol principal: Politica în Deva.

Municipiul Deva este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Florin Oancea, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 5 noiembrie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	9
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul României Europene	3
	Uniunea Salvați România	2
	Partidul Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1

Stema municipiului Deva în cadrul Județului Hunedoara (interbelic)

Obiective turistice

Ruinele cetății Deva

Castelul Magna Curia

Mănăstirea franciscană

Statuia împăratului Traian din Piața Unirii

Monumentul luptătorilor anticomuniști

Ruinele Cetății Deva, de pe Dealu Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câțiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracție, accesibila cu mașina sau pe jos, fiind amplasată pe DJ707 ieșind din Deva pe strada Aurel Vlaicu.

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioșcul orchestrei, aflat în paragină.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetății, se află castelul Magna Curia, construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăpostește Muzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale).

La marginea de est a parcului este fostul Liceu Sportiv, astazi Colegiu National Sportiv „Cetate” Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu și Mariana Bitang), Daniela Silivaș nascută în Deva, ș.a. Olimpicele au fiecare câte o statuie-bust. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”, terenul de antrenamente, terenuri de tenis de câmp și Complexul Aqualand (țara apei). Proiectul de amenajare a cetății a fost în final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranță amatori să vadă și sa filmeze orașul de la înălțimea cetățuii.

De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național „Decebal" Deva, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Casina (fostul Bachus si mai inapoi cazarma militara), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi.

Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndrumă localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoașterea armoniei cu orașul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita orașului poate fi completată cu Mănăstirea Franciscană.

În Deva există o statuie a împăratului Traian, precum și mai multe statui ale lui Decebal. Casa de Cultură poartă numele interpretului Drăgan Muntean. Un alt obiectiv memorial este Cimitirul Eroilor Sovietici, situat pe strada Călugăreni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură. Pe bulevardul Decebal funcționează o galerie de artă.

Foarte recent a fost construit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașul Alba Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașul Arras din Franța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.

Imagini panoramice

Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre nord)

Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre est)

Învățământul superior

• Societatea „Ateneul Român” - Universitatea Ecologică „Traian”
• Universitatea „Spiru Haret” (filială)
• Universitatea de Vest Timișoara. Colegiul de Institutori
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” (filială)

Personalități

• Francisc David (1510 - 1579), fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene — și-a trăit ultimii ani de viață întemnițat și a murit ca martir în închisoarea cetății Deva.
• Augustin Nicoară (1858 - 1924), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Mihai Orădean (1868 - 1931), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Ioan Duma (1873 - 1939), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Valer Petco (1865 - 1926), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Franz Nopcsa (1877 – 1933), naturalist, geolog și unul din fondatorii paleontologiei — s-a născut la Deva.
• Petru Seleșan (1877 - 1937), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Petru Groza (1884 – 1958), om politic, delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 — avea reședința în Deva, în casa de la intrarea în parcul orașului (proiect al arhitectului Horia Creangă).
• Ștefan Péterfi (1906 – 1978), botanist, membru titular al Academiei Române — s-a născut la Deva.
• George Homoștean (1923 - 2016), demnitar comunist, ambasador
• Bujor Almășan (1924 - 1998), politician comunist, născut la Deva.
• Radu Ciobanu (n. 1935), scriitor timișorean — s-a stabilit la Deva.
• Doina Badea (1940 – 1977), cântăreață de muzică ușoară — a debutat pe scena Teatrului de Estradă din Deva.
• Drăgan Muntean (1955 - 2002), a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal.
• François Bréda (n. 1956), eseist, poet, critic literar, traducător, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
• Dorel Tamaș (n. 1969), om de afaceri, proprietar la hotelului Intercontinental din Cluj Napoca
• Adrian Sitaru (1971), regizor - s-a născut la Deva.
• Daniela Silivaș (n. 1972), câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică — s-a născut la Deva.
• Sanda Nicola (n. 1978), jurnalist de televiziune, s-a născut în Deva și a absolvit Colegiul Național Decebal. Și-a început cariera de jurnalist la 3tv Deva.
• Lidia Buble (n. 1993), cântăreață de muzică pop.

Orașe înfrățite

•  Arras (Franța) — în onoarea acestei înfrățiri una din piețele Devei poartă numele de „Piața Arras”
•  Cherbourg-Octeville (Franța)
•  Szigetvár (Ungaria)
•  Yancheng (China)

Imagini

• 

  Cetatea Devei (monument istoric)
• 

  Teatrul de Artă (monument istoric)
• 

  Hotel „Orient” (monument istoric)
• 

  Turnul vechii biserici ortodoxe (monument istoric)
• 

  Prefectura (monument istoric)
• 

  Biserica reformată din Piața Unirii (monument istoric)
• 

  Școala generală „Regina Maria” (monument istoric)
• 

  Fostul sediu al Băncii Dacia și al Băncii Naționale (monument istoric)
• 

  Casina Română (monument istoric)
• 

  Parva Curia, azi sediul Direcției pentru Tineret Hunedoara (monument istoric)
• 

  „Casa Negustorului” (fostă reşedinţă a lui Nicolae Ceaușescu din Deva)
• 

  Spitalul de pediatrie (clădire monument istoric)

Vezi și

• Cetatea Deva
• Turnul vechii biserici ortodoxe din Deva
• Biserica reformată din Deva
• Teatrul de Artă din Deva
• Romanicul în Transilvania

Legături externe

• ro Primăria Deva (site oficial)
• ro „Orașul Deva” — site comercial de prezentare
• ro Portalul Orasului Deva (portal oficial)
• ro Obiective turistice în Deva
• ro Locuri de vizitat în Deva
• ro Harta Devei inclusiv planificator de rute, puncte de interes, transport în comun
• ro Biblioteca „Ovid Densușianu” Deva
• ro Forum Deva