1974
Jump to navigation
Jump to search
1974
MCMLXXIV
MCMLXXIV
◄ ·
Secolul 19
◄ Secolul 20 ►
Secolul 21 ·
►
◄ ·
Anii 1950 ·
Anii 1960
◄ Anii 1970 ►
Anii 1980 ·
Anii 1990 ·
►
◄◄ ·
◄ ·
1969 ·
1970 ·
1971 ·
1972 ·
1973
◄ 1974 ►
1975 ·
1976 ·
1977 ·
1978 ·
1979 ·
► ·
►►
(MCMLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
1974 | |
---|---|
8 august: Richard Nixon părăsește Casa Albă. | 6 aprilie: Formația suedeză ABBA câștiga concursul Eurovision și cucerește Europa cu piesa Waterloo!. |
29 martie: Armata de Teracotă a lui Qin Shi Huang este descoperită la Xi'an, China. |
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: În postul de președinte al Confederației Elvețiene este instalat Ernst Brugger (până pe 31 decembrie).
- 8-10 ianuarie: În URSS, într-o vizită oficială, s-a aflat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Ungare, Frigyes Puja.
- 11 ianuarie: La Moscova a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și RSR.
- 11 ianuarie: La Belgrad, a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și Iugoslavia.
- 11 ianuarie–20 ianuarie: Secretarul de stat american, Henry Kissinger, a făcut o călătorie în Orientul Mijlociu, a vizitat Egipt, Israel, Iordania și Siria.
- 15 ianuarie: La Moscova a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și Bulgaria.
- 16 ianuarie: Începe Războiul civil din Etiopia.
- 18 ianuarie: La kilometrul 101 al drumului Cairo - Suez, se semnează acordul dintre Egipt și Israel privind dezangajarea forțelor egiptene și israeliene. Dezangajarea a început la 25 ianuarie și s-a încheiat la 3 martie.
- 18-20 ianuarie: La Viena, a avut loc al 22-lea Congres al Partidului Comunist din Austria. Președintele Partidului a fost reales Franz Muhri.
- 21-24 ianuarie: În URSS, într-o vizită oficială, s-a aflat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt, Ismail Fahmi.
Martie[modificare | modificare sursă]
- 8 martie: Se inaugurează Aeroportul Internațional Charles de Gaulle din Paris, Franța.
- 28 martie: Ceaușescu este ales președinte al Republicii Socialiste România la Congresul al XI-lea al PCR.
- 29 martie: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ.
- 29 martie: Armata de Teracotă a lui Qin Shi Huang este descoperită la Xi'an, China.
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 6 aprilie: Formația suedeză ABBA câștigă concursul Eurovision și cucerește Europa cu piesa Waterloo!.
- 9 aprilie: A fost inaugurat stadionul de fotbal Steaua.
- 23 aprilie: Un Boeing 707 s-a prăbușit în Bali, Indonezia. Și-au pierdut viața 107 pasageri.
- 25 aprilie: În Portugalia a avut loc "Revoluția garoafelor", care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio de Oliveira Salazar în 1933 și a deschis calea spre restaurarea democrației ("Ziua libertății").
Mai[modificare | modificare sursă]
- 19 mai: Alegerea lui Valéry Giscard d'Estaing ca președinte al Republicii Franceze.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 7 iulie: Germania de Vest învinge Olanda cu 2-1 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din RFG.
- 24 iulie: Afacerea Watergate: Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american Richard Nixon să dea toate documentele ținute la Casa Albă procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate.
August[modificare | modificare sursă]
- 8 august: Afacerea Watergate: Președintele Richard Nixon își anunță demisia.
- 10 august: Este inaugurată Sala Polivalentă din București.
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 20 septembrie: Inaugurarea drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 km, situată la cea mai înaltă altitudine – 2.040 metri - față de alte drumuri ce străbat Munții Carpați.
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 16 octombrie: Guvernul schimbă numele orașului Cluj în Cluj-Napoca și Turnu Severin în Drobeta Turnu Severin.
- 22 octombrie: A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 24 noiembrie: Este descoperit un schelet din specia hominidă Australopithecus afarensis și este numit Lucy.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 8 decembrie: Grecia optează, prin referendum, pentru republică și abolirea monarhiei, care fusese instituită în anul 1832.
- 18 decembrie: URSS primește clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA.
Nedatate[modificare | modificare sursă]
- noiembrie: Ceaușescu declară demararea lucrărilor de construcție la primul tronson al magistralei 1 a metroului bucureștean, Semănătoarea - Timpuri Noi (inaugurat în 1979).
- Cubul Rubik este inventat de arhitectul maghiar Ernő Rubik.
- PepsiCo devine prima companie americană care vinde produse în Uniunea Sovietică.[1]
- SUA acordă României clauza națiunii celei mai favorizate.
Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- 25 octombrie: A avut loc premiera piesei „Matca” de Marin Sorescu.
- Ernesto Sábato publică Abaddón, exterminatorul.
- Gellu Naum publică „Poeme alese”.
- Lucian Blaga publică „Despre conștiința filosofică”.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 12 ianuarie: Mel C (n. Melanie Jaine Chisholm), cântăreață, compozitoare, actriță de film și femeie de afaceri britanică
- 26 ianuarie: András-Levente Máté, politician român
- 27 ianuarie: Andrei Pavel, tenismen român
- 29 ianuarie: Mălina Olinescu, cântăreață română (d. 2011)
- 30 ianuarie: Christian Bale, actor englez de film și TV
- 8 februarie: Seth Green (n. Seth Benjamin Gesshel-Green), actor american de film
- 13 februarie: Robbie Williams (n. Robert Peter Williams), cântăreț britanic
- 17 februarie: Al-Muhtadee Billah, prinț moștenitor al statului Brunei
- 17 februarie: Jerry O'Connell (n. Jeremiah O'Connell), actor american de film
- 19 februarie: Daniel Cristea-Enache, critic literar român
- 22 februarie: James Blunt, cântăreț englez
- 5 martie: Eva Mendes, actriță americană de film
- 26 martie: Irina Spîrlea, jucătoare de tenis română
- 31 martie: Mimi Brănescu, scenarist, actor român de film, teatru, TV
- 17 aprilie: Victoria Beckham, femeie de afaceri, creatoare de modă, cântăreață britanică
- 20 aprilie: Adrian Ilie, jucător român de fotbal
- 25 aprilie: Louis Alphonse, Duce de Anjou, actualul Șef al Casei de Bourbon
- 28 aprilie: Penélope Cruz, actriță spaniolă de film
- 16 mai: Laura Pausini, cântăreață italiană
- 28 mai: Tudor Chirilă (n. Teodor Matei Chirilă), actor de film și teatru, muzician, compozitor și producător român
- 1 iunie: Alanis Morissette, cântăreață canadiană
- 1 iunie: Ioana Nicolaie, poetă română
- 4 iunie: Steliana Grama, poetă din R. Moldova (d. 2006)
- 9 iunie: Samoth (n. Tomas Thormodsæter Haugen), chitarist norvegian
- 23 iunie: Joel Edgerton, actor de film, regizor, producător și scenarist australian
- 30 iulie: Hilary Swank, actriță americană de film
- 8 iulie: Moise Guran, jurnalist român
- 28 iulie: Alexis Tsipras, prim-ministru al Greciei (2015-prezent)
- 31 iulie: Emilia Fox (n. Emilia Rose Elizabeth Fox), actriță britanică de film
- 20 august: Amy Adams, actriță americană de film
- 19 septembrie: Jimmy Fallon, actor de comedie, prezentator TV american
- 7 octombrie: Charlotte Perrelli, cântăreață suedeză
- 22 octombrie: Claudiu Adrian Pop, politician român
- 27 octombrie: Eduard Raul Hellvig, politician român
- 2 noiembrie: Nelly (n. Cornell Iral Haynes, jr.), rapper, actor american de film
- 11 noiembrie: Leonardo DiCaprio, actor, producător american de film
- 12 noiembrie: Patricia Faessler, artistă și fotomodel elvețian
- 18 noiembrie: Lia Olguța Vasilescu, politician român
- 27 noiembrie: King ov Hell (n. Tom Cato Visnes), basist norvegian (Gorgoroth)
- 11 decembrie: Rey Mysterio (n. Óscar Gutiérrez Rubio), wrestler american
- 27 decembrie: Attila Kovacs, politician român
Decese[modificare | modificare sursă]
- 12 ianuarie: Prințesa Patricia de Connaught (n. Victoria Patricia Helena Elizabeth/Lady Patricia Ramsay), 87 ani (n. 1886)
- 5 februarie: László Gáldi, 63 ani, filolog, traducător în maghiară a lui Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu ș.a. (n. 1910)
- 4 martie: Mihail Andricu, 79 ani, compozitor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1894)
- 2 aprilie: Georges Pompidou (n. Georges Jean Raymond Pompidou), 62 ani, politician francez, al 19-lea Președinte al Franței (n. 1911)
- 15 aprilie: Prințesa Irene, Ducesă de Aosta, 70 ani (n. 1904)
- 23 mai: Pär Lagerkvist, 83 ani, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1951), (n. 1891)
- 24 mai: Duke Ellington (n. Edward Kennedy Ellington), 75 ani, muzician american (n. 1899)
- 9 iunie: Miguel Ángel Asturias, 74 ani, scriitor guatemalez, laureat al Premiului Nobel (1967), (n. 1899)
- 10 iunie: Henric, Duce de Gloucester (n. Henry William Frederick Albert), 74 ani, guvernator-general al Australiei (n. 1900)
- 11 iunie: Julius Evola, 76 ani, publicist și filosof politic italian (n. 1898)
- 15 iunie: Cristian Vasile, 66 ani, cântăreț român (n. 1908)
- 18 iunie: Gheorghi Jukov, 77 ani, comandant militar, politician sovietic (n. 1896)
- 1 iulie: Juan Perón, 78 ani, președinte al Argentinei (1946-1955 și 1973-1974), (n. 1895)
- 11 iulie: Pär Lagerkvist, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1951), (n. 1891)
- 13 iulie: Patrick Blackett, 76 ani, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (1948), (n. 1897)
- 24 iulie: James Chadwick, 82 ani, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (1935), (n. 1891)
- 26 august: Charles Lindbergh (n. Charles Augustus Lindbergh, jr.), 72 ani, aviator american (n. 1902)
- 11 septembrie: Ion Popescu-Sibiu, 72 ani, medic psihiatru și psihanalist român (n. 1901)
- 12 septembrie: Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei, 74 ani (n. 1900)
- 24 octombrie: David Fiodorovici Oistrah, 66 ani, violonist rus (n. 1908)
- 9 noiembrie: Holger Meins, 33 ani, terorist german (n. 1941)
- 5 decembrie: Zaharia Stancu, 72 ani, scriitor, publicist, poet român (n. 1902)
- 12 decembrie: Fărâmiță Lambru, 47 ani, lăutar român (n. 1927)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică: Martin Ryle, Antony Hewish (Regatul Unit)
- Chimie: Paul J. Flory (SUA)
- Medicină: Albert Claude, Christian de Duve (Belgia), George Emil Palade (SUA)
- Literatură: Eyvind Johnson, Harry Martinson (Suedia)
- Pace: Seán MacBride (Irlanda), Eisaku Sato (Japonia)
Medalia Fields[modificare | modificare sursă]
- Enrico Bombieri (Italia)
- David Mumford (SUA)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Myerson, Allen R. (). „Setting Up an Island in the Soviet Storm”. The New York Times.