2022

2022
MMXXII

Evenimente  • Nașteri  • Decese

---

◄ · Secolul XX ◄ Secolul XXI ► Secolul XXII · ►
◄ · Anii 2000 · Anii 2010 ◄ Anii 2020 ► Anii 2030 · Anii 2040 · ►
◄◄ · ◄ · 2017 · 2018 · 2019 · 2020 · 2021 ◄ 2022 ► 2023 · 2024 · 2025 · 2026 · 2027 · ► · ►►

---

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV

2022 în alte calendare
Ab urbe condita	2775
Calendarul armean	1471 ԹՎ ՌՆՀԱ
Calendarul Bahá'í	178 / 179
Calendarul bengalez	1428 / 1429
Calendarul berber	2972
Calendarul bizantin	7530 / 7531
Calendarul budist	2566
Calendarul burmez	1384
Calendarul chinezesc	4718 / 4719
Calendarul coptic	1738 / 1739
Calendarul ebraic	5782 / 5783
Calendarul etiopian	2014 / 2015
Calendarul republican francez	CCXXX / CCXXXI 230 / 231
Calendarul hindus
Vikram Samvat	2077 / 2078
Shaka Samvat	1944 / 1945
Calendarul iranian	1400 / 1401
Calendarul islamic	1443 / 1444
Calendarul japonez	Heisei 34 (平成34年)
Calendarul coreean
Era Dangun	4355
Era Juche	111
Calendarul minguo	ROC 111 民國111年
Calendarul seleucid	2333 / 2334
Calendarul tailandez	2565

2022 (MMXXII) este anul curent al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. Este al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 3-lea an din deceniul 2020-2029.

A fost desemnat:

• Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii.
• Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă.
• Anul internațional al dezvoltării durabile a munților.
• Anul internațional al sticlei.
• Anul european al tineretului.
• Anul Smarandei Brăescu, în România.
• Anul orașelor Kaunas (Lituania), Esch-sur-Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia), numite Capitale Europene ale Culturii.
• Anul orașului Tirana (Albania) numită Capitală Europeană a Tineretului.

Evenimente

Ianuarie

Protestele din Kazahstan

Anularea vizei lui Novak Djokovic în Australia produce un scandal internațional

• 1 ianuarie: Franța va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni.
• 1 ianuarie: Polonia preia președinția OSCE.
• 1 ianuarie: Franța interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. Spania intenționează să introducă o lege similară în 2023.
• 1 ianuarie: Franța începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții.
• 1 ianuarie: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în Austria.
• 2 ianuarie: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din Sudan.
• 2 ianuarie: Statele Unite ale Americii exclud Guineea, Etiopia și Mali din programul de preferințe comerciale din Africa Growth and Opportunity Act, invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice.
• 3 ianuarie: Site-ul web al ziarului israelian Jerusalem Post este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev și o aparentă referire la Qasem Soleimani, care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la Bagdad, Irak.
• 4 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev impune stare de urgență de două săptămâni în Almatî, cel mai mare oraș al țării, și în provincia Mangystau, din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la benzină.
• 5 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Guvernul Kazahstanului a demisionat în urma protestelor. Alihan Smaiylov devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru GPL. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din Almatî Bahîtjan Sagintaev sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional Almatî, toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”.
• 6 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din Almatî. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în Kazahstan, ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev. Forțele CSTO conduse de Rusia intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Maria Zaharova.
• 6 ianuarie: Novak Đoković, jucător profesionist sârb de tenis, numărul 1 mondial în clasamentul ATP, încearcă să între în Australia pentru a participa la campionatul Australia Open de la Melbourne, dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva COVID-19. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021.
• 7 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în Kazahstan au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială.
• 8 ianuarie: Furtună de zăpadă din Murree din 2022: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, districtul Rawalpindi, Punjab, Pakistan.
• 8 ianuarie: Cel mai înalt munte și vulcan din Insulele Galapagos, Volcán Wolf, erupe.
• 9 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Numărul morților la protestele din Kazahstan crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în Almatî. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane.
• 9 ianuarie: A început Cupa Africii pe Națiuni 2021, competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie.
• 9 ianuarie: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri ECOWAS suspendă relațiile diplomatice cu Mali și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară.
• 11 ianuarie: Președintele Parlamentului European, David Sassoli a murit la Aviano, Italia și este succedat de europarlamentarul maltez, Roberta Metsola, care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție.
• 14 ianuarie: Hunga Tonga, un vulcan submarin din Tonga, erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele.
• 15 ianuarie: Într-o sesiune extraordinară, Adunarea Republicii Kosovo votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al Serbiei pe teritoriul kosovar.
• 16 ianuarie: Regatul Tonga este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului Hunga Tonga, distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala Nukuʻalofa. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în Alaska, Statele Unite. Alte țări din Pacific și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele Tupou al VI-lea este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în Lambayeque, Peru.
• 16 ianuarie: Numărul morților de la Protestele din Kazahstan crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan.
• 17 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Canada desfășoară un mic contingent de forțe speciale în Ucraina, ca parte a răspunsului NATO pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la Kiev în cazul unei invazii la scară largă. Regatul Unit începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare Ben Wallace. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport C-17 ale Royal Air Force sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina.
• 18 ianuarie: conservatoarea Roberta Metsola este aleasă Președinta a Parlamentului European, după o săptămână de la moartea lui David Sassoli în care a murit pe 11 ianuarie.
• 19 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Președintele american Joe Biden afirmă că o invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus Vladimir Putin „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. " Secretarul de stat al Statelor Unite Antony Blinken sosește la Kiev, într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, avertizează că prezența trupelor ruse în Belarus reprezintă o „amenințare directă” pentru Lituania. Royal Air Force a Regatului Unit continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina.
• 20 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă.
• 20 ianuarie: Pilotul belgiano-britanic Zara Rutherford, în vârstă de 19 ani, se întoarce la Kortrijk, Belgia, pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii.
• 22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Biroul britanic de Externe, Commonwealth și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la Kiev în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”.
• 22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Viceamiralul Kay-Achim Schönbach demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din New Delhi, în care a numit intenția Rusiei de a ataca Ucraina „prostii”, spunând că președintele rus Vladimir Putin „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată Crimeea și să adere la NATO.
• 23 ianuarie: Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării.
• 23 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească Ucraina și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la Kiev. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara.
• 24-29 ianuarie: Au avut loc alegeri prezidențiale în Italia, în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, Sergio Mattarella.
• 24 ianuarie: În Burkina Faso, o lovitură de stat condusă de ofițerul militar Paul-Henri Sandaogo Damiba îl rețin pe președintele Roch Marc Christian Kaboré și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în Africa de Vest în ultimul an.
• 24 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Regatul Unit începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din Kiev, Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe.
• 25 ianuarie: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan.
• 26 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei.
• 27 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO.
• 27 ianuarie: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din Dnipro, Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro.
• 29 ianuarie: Sergio Mattarella a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin.
• 30 ianuarie: Alegeri legislative în Portugalia. Partidul Socialist, condus de António Costa, câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze.
• 31 ianuarie: Uniunea Africană suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie.
• 31 ianuarie: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali.

Februarie

• 1 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina.
• 1 februarie: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat.
• 2 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
• 3 februarie: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch.
• 3 februarie: Președintele Italiei Sergio Mattarella a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie.
• 4 - 20 februarie: Are loc ediția 24 al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 care se desfășoară la Beijing.
• 5 februarie: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală.
• 5 februarie: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil.
• 6 februarie: Se încheie cea de-a 33-a a Cupei Africii pe Națiuni, Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe Stadionul Paul Biya din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez Sadio Mané este desemnat cel mai bun jucător al turneului.
• 6 februarie: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe Scara Saffir-Simpson, ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar.
• 7 februarie: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală.
• 7 februarie: Cancelarul german Olaf Scholz se întâlnește cu președintele american Joe Biden în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina.
• 8 februarie: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare.
• 8 februarie: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari.
• 9 februarie: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare.
• 9 februarie: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info.
• 9 februarie: Jocurile Olimpice de iarnă din 2022: Patinatoarea artistică rusă Kamila Valieva a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor.
• 10 februarie: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă Malataverne, Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa.
• 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel.
• 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene.
• 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece.
• 11 februarie: Lt. Col. Paul-Henri Sandaogo Damiba, liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina.
• 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina.
• 12 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara.
• 13 februarie: Frank-Walter Steinmeier este reales președinte al Germaniei.
• 14 februarie: Steagul statului Mauritius este arborat pe Arhipelagul Chagos, controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian Pravind Jugnauth descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului.
• 14 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru a discuta despre criză.
• 14 februarie: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández, care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună.
• 15 februarie: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri.
• 15 februarie: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata Republică Populară Donețk și Republica Populară Lugansk din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală.
• 16 februarie: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE.
• 17 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din Stanîcino-Luhanske, Regiunea Luhansk, rănind trei civili. Republica Populară Lugansk spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri.
• 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre Regiunea Rostov. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA).
• 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți.
• 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei.
• 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer.
• 19 februarie: Eurodeputatul Eugen Tomac este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe Cristian Diaconescu a anunțat că va fuziona de la PMP cu AUR.
• 19 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia.
• 19 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene.
• 20 februarie: S-au încheiat Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii.
• 20 februarie: Date scurse de la Credit Suisse dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele Abdullah al II-lea al Iordaniei), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian.

Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a RPD și LPR și tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, 21 februarie 2022

• 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste.
• 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”.
• 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor.
• 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent.
• 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”.
• 22 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente.
• 22 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk.
• 22 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă.

Harta animată a invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei

Structură din Kiev lovită de un fragment de rachetă, 24 februarie

• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele Luhansk, Sumî, Harkiv, Cernigău, Jîtomîr și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un Antonov An-26 al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat Insula Șerpilor, administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare.
• 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia anunță controlul Canalului Crimeea de Nord din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea.
• 24 februarie: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei.
• 24 februarie: Ministrul german de externe Annalena Baerbock afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”.
• 24 februarie: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie.
• 24 februarie: Președintele lituanian Gitanas Nausėda anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere Seimas-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară.
• 24 februarie: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui Maia Sandu.
• 24 februarie: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale.
• 24 februarie: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO.
• 24 februarie: Se anunță că Rusia va participa la viitorul Concurs Muzical Eurovision de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei.
• 24 februarie: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american.
• 24 februarie: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci.
• 24 februarie: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie.
• 24 februarie: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse.
• 24 februarie: Președintele sud-coreean, Moon Jae-in, anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei.
• 24 februarie: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei.
• 24 februarie: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei.
• 24 februarie: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO.
• 24 februarie: Prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței”
• 24 februarie: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși.

Bloc de apartamente din Kiev (strada Oleksandr Koshyts) după bombardare, 25 februarie

• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la Starobilsk.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la Ivankiv și Dîmer.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în zona de excludere de la Cernobîl au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere.
• 25 februarie: Mitropolitul Banatului, înaltpreasfinția sa Ioan Selejan a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru Ucraina.
• 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Fostul Președinte al Ucrainei Petro Poroșenko este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși.
• 25 februarie: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie.
• 25 februarie: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk.
• 25 februarie: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive.
• 25 februarie: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta.
• 25 februarie: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”.
• 25 februarie: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO.
• 25 februarie: Rusia este descalificată de la Concursul Muzical Eurovision 2022 din cauza invaziei sale în Ucraina.
• 25 februarie: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei.
• 25 februarie: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot.
• 25 februarie: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus Vladimir Putin și de ministrul de externe Serghei Lavrov în UE.
• 25 februarie: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin.
• 25 februarie: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei.
• 25 februarie: Consiliul OCDE încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație.
• 25 februarie: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina.
• 25 februarie: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului.
• 25 februarie: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus.
• 25 februarie: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul.
• 25 februarie: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia.
• 25 februarie: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia.
• 25 februarie: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”.
• 25 februarie: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk.
• 25 februarie: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la Kirkenes, Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la Curtea Penală Internațională de la Haga, Țările de Jos.
• 25 februarie: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina.
• 25 februarie: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război.
• 25 februarie: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook.
• 25 februarie: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză.
• 25 februarie: Federația Internațională de Automobilism anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”.

Bloc de apartamente din Kiev (bulevardul Valeri Lobanovskyi) lovit de o rachetă, 26 februarie

Bloc de apartamente din Harkiv parțial ruinat de o rachetă, 26 februarie

• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești Iliușin Il-76 care transportau parașutiști în apropierea orașelor Vasîlkiv și Bila Țerkva din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac Suhoi Su-25 a fost doborât.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul Melitopol din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă.
• 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Serghei Aksionov, șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru.
• 26 februarie: Forțele ruse bombardează orașul Sartana, Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci.
• 26 februarie: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”.
• 26 februarie: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei.
• 26 februarie: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse.
• 26 februarie: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia.
• 26 februarie: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”.
• 26 februarie: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina.
• 26 februarie: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina.
• 26 februarie: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie.
• 26 februarie: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran.
• 26 februarie: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace.
• 26 februarie: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina.
• 26 februarie: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter.

Echipamentul grupului de sabotaj și recunoaștere rusesc capturat în Regiunea Odesa din Ucraina

• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet Hersonul și Berdeanskul, pe lângă faptul că au capturat Heniceskul și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka.
• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev.
• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei.
• 27 februarie: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev.
• 27 februarie: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului.
• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO.
• 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei.
• 27 februarie: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale.
• 27 februarie: Premierul danez Mette Frederiksen le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei.
• 27 februarie: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei.
• 27 februarie: British Petroleum își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft.
• 27 februarie: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești.
• 27 februarie: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor.
• 27 februarie: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la Gomel, Belarus, pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul Pripyat pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță.
• 27 februarie: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse.
• 27 februarie: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei.
• 27 februarie: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești.
• 27 februarie: Mevlüt Çavușoğlu, ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre.
• 27 februarie: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment.
• 27 februarie: Prim-ministrul israelian Naftali Bennett se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina.
• 27 februarie: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina.
• 27 februarie: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania.
• 27 februarie: Manifestanții anti-război se adună la Minsk, Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste.
• 27 februarie: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă.
• 27 februarie: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse.
• 27 februarie: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”.

Ruine în Cernihiv după bombardamentul rusesc pe 28 februarie

Bombardarea rusă a Harkivului pe 28 februarie

• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu MLRS asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Hennadii Matsehora, primarul din Kupeansk care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat Ohtîrka cu o bombe cu vid.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat Centrala nucleară Zaporizhzhia din Regiunea Zaporijjea și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski cere președintelui SUA Joe Biden și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă Jen Psaki, secretarul britanic al apărării Ben Wallace și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe Liz Truss.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Biroul președintelui francez Emmanuel Macron afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Inginerul ucrainean al iahtului rusesc Prințesa Anastasia încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse.
• 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar Kiril Petkov a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși.
• 28 februarie: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american.
• 28 februarie: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața.
• 28 februarie: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine.
• 28 februarie: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești.
• 28 februarie: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei.
• 28 februarie: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC.
• 28 februarie: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro.
• 28 februarie: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului.
• 28 februarie: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului.
• 28 februarie: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului.
• 28 februarie: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia.
• 28 februarie: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc.
• 28 februarie: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE.
• 28 februarie: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești.
• 28 februarie: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale.
• 28 februarie: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina.
• 28 februarie: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină.
• 28 februarie: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”.
• 28 februarie: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse.
• 28 februarie: Premierul suedez Magdalena Andersson anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ.
• 28 februarie: Procurorul Karim Ahmad Khan anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina.
• 28 februarie: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania.
• 28 februarie: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană.
• 28 februarie: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la Campionatul Mondial de Fotbal 2022 din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom.
• 28 februarie: Tot în sport, Federația Internațională de Hochei pe Gheață suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023.

Martie

• 

  Montaj al invaziei rusești a Ucrainei din 2022, parte a războiului ruso-ucrainean.
  1 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat Berdeanskul și Melitopolul. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat.
• 1 martie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski sa adresat în Parlamentul European de la Strasbourg și au votat în rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean cu 318 voturi ”pentru” 2 ”împotriva” și 10 ”abținere”.
• 2 martie: Tragedie aviatică în Dobrogea, peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană Cogealac și un elicopter militar au fost doborât în satul Gura Dobrogei din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
• 3 martie: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, Vahagn Khachaturyan, ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui Armen Sarkissian.
• 3 martie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a cerut aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
• 4 martie: Transnistria cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga Nistrului.
• 9 martie: Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Candidatul opoziției, Yoon Suk-yeol, a câștigat alegerile prezidențiale.
• 9 martie: România a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva COVID-19 sunt anulate.
• 10 martie: O dronă de recunoaștere Tupolev Tu-141 se prăbușește la periferia orașului Zagreb, Croația, declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația.
• 10 martie: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba poartă discuții la Ankara, Turcia. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin.
• 10 martie: Rusia anunță că se va retrage din Consiliul Europei.
• 10 martie: Liderul opoziției conservatoare Yoon Suk-yeol este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al Coreei de Sud pe 10 mai.
• 10 martie: Parlamentul de la Budapesta a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția Ungariei, în persoana lui Katalin Éva Novák, pentru un mandat de cinci ani.
• 10 martie: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal Chelsea Roman Abramovici, înghețându-și toate bunurile în Regatul Unit. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Bătălia pentru orașul Melitopol: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului Melitopol Ivan Fedorov și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, Anton Herașcenko.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă Kiev, în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în Regiunea Cernihiv, recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la Sumî.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din Orientul Mijlociu.
• 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană.
• 11 martie: Air Astana suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”.
• 11 martie: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în ruble.
• 11 martie: Președintele SUA, Joe Biden, anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a Rusiei, în coordonare cu Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte. De asemenea, SUA vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia.
• 11 martie: UE anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din Rusia, va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei.
• 11 martie: Rusia blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din Ucraina, precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus Vladimir Putin.
• 11 martie: 2022 EB5, un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de Observatorul Konkoly, explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra Oceanului Arctic, la sud de Jan Mayen, la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact.
• 11 martie: YouTube blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate.
• 11 martie: Orbita Stației Spațiale Internaționale se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare Soyuz MS-21.
• 11 martie: Vicepreședintele american Kamala Harris a sosit la București, unde s-a întâlnit cu Președintele României Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al NATO și un pachet cu sancțiuni economice împotriva Rusiei.
• 12 martie: Alegeri prezidențiale în Turkmenistan. Serdar Berdîmuhamedov, fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov, a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală.
• 20 martie: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din Ucraina.
• 21 martie: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în China. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei China Eastern Airlines.
• 24 martie: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare.
• 26 martie: Alegeri generale în Malta pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul Robert Abela, câștigă 38 din 65 de locuri.
• 27 martie: Dune a câștigat șase premii la gala Oscar. CODA a fost desemnat cel mai bun film.

Aprilie

• 3 aprilie: Alegeri prezidențiale și legislative în Serbia. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. Aleksandar Vučić, candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția Împreună putem face totul a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250.
• 3 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea Kievului, Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv masacrul de la Bucea.
• 3 aprilie: Alegeri legislative în Ungaria. Partidul de Guvernământ (FIDESZ-KDNP), condus de premierul Viktor Orban, a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate.
• 3 aprilie: Alegeri prezidențiale în Costa Rica. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, Rodrigo Chaves Robles este ales președinte al Republicii Costa Rica.
• 6 aprilie: Prima fosilă de dinozaur cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi.
• 6 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele ruse se retrag din Sumî.
• 9 aprilie: Premierul pakistanez Imran Khan este demis prin moțiune de cenzură.
• 10 aprilie: Premierul României Nicolae Ciucă este ales președinte al PNL de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne Lucian Bode a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui Dan Vîlceanu.
• 

  Președintele Franței Emmanuel Macron este reales pentru al doilea mandat de președinte, el a devenit primul președinte reales în ultimii 20 de ani.
  10 aprilie: Alegeri prezidențiale în Franța. cu președintele în exercițiu Emmanuel Macron și contestatoarea Marine Le Pen avansând în turul doi. Macron câștigă 27,85% din voturi, Le Pen câștigând 23,15%.
• 14 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Nava amiral rusă Moskva devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la al Doilea Război Mondial. Ucraina susține că a lovit-o cu rachete antinavă Neptun, în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord.
• 20 aprilie: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la Campionatul de tenis de la Wimbledon.
• 24 aprilie: Alegeri prezidențiale în Franța. Președintele francez Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta Marine Le Pen cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.
• 25 aprilie: Rețeaua de socializare Twitter acceptă o ofertă de cumpărare de la Tesla și CEO-ul SpaceX, Elon Musk, pentru 44 de miliarde de dolari.
• 27 aprilie: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic Gazprom.
• 28 aprilie: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu Dritan Abazović ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui Zdravko Krivokapić.

Mai

• 5 mai: Alegeri în Irlanda de Nord în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont).
• 9 mai: Prim-ministrul Sri Lankei Mahinda Rajapaksa a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de Ranil Wickremesinghe ca prim-ministru trei zile mai târziu.
• 9 mai: Alegeri generale în Filipine. Ferdinand Marcos Jr.^⁠(d) este ales Președintele Republicii Filipine.
• 10-14 mai: Concursul Muzical Eurovision 2022 are loc la Torino, Italia. Câștigătoarea a fost desemnată Ucraina, cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra.
• 12 mai: Săgetător A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, este fotografiată direct pentru prima dată.
• 13 mai: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi Khalifa bin Zayed Al Nahyan a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul Mohammed bin Rashid Al Maktoum îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, Mohamed bin Zayed Al Nahyan (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal.
• 14 mai: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov, în nord-estul țării.
• 15 mai: Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la NATO.
• 15 mai: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al Somaliei pentru următorii patru ani.
• 16 mai: Suedia confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere.
• 16 mai: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Asediul din Mariupol se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din Mariupol.
• 18 mai: Clubul german Eintracht Frankfurt a învins clubul scoțian Rangers și a câștigat finala UEFA Europa League 2022 de la Sevilla, Spania.
• 21 mai: Alegeri federale în Australia. Partidul Laburist, condus de Anthony Albanese, este cel mai mare partid câștigând 75 din 151 de locuri în Camera Reprezentanților, înfrângând Coaliția Liberal-Națională de guvernare condusă de prim-ministrul în exercițiu Scott Morrison.
• 25 mai: Clubul italian AS Roma a învins echipa olandeză Feyenoord cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a UEFA Europa Conference League, disputată pe Arena Kombëtare din Tirana, Albania.
• 25 mai: Liderul de opoziție Robert Golob este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor legislative pe 24 aprilie, înlocuind-ul pe conservatorul Janez Janša.
• 29 mai: Alegeri prezidențiale în Columbia.

Evenimente anticipate

• 6 - 31 iulie: Campionatul European de Fotbal Feminin va avea loc în Anglia.
• 9 august: Alegeri generale în Kenya.
• 11 septembrie: Alegeri generale în Suedia.
• 2 octombrie: Alegeri prezidențiale și legislative în Brazilia.
• 8 noiembrie: Alegeri federale în Statele Unite.
• 21 noiembrie - 18 decembrie: Campionatul Mondial de Fotbal 2022 va avea loc în Qatar.

Nedatate

• Este planificată lansarea sondei spațiale Euclid (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.
• Finalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor Aegis Ashore în Polonia.

Decese

Ianuarie

• 2 ianuarie: Vilmos Ágoston, 74 ani, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. 1947)
• 2 ianuarie: Eric Walter Elst, 86 ani, astronom belgian (n. 1936)
• 2 ianuarie: Richard Leakey (Richard Erskine Frere Leakey), 77 ani, om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. 1944)
• 2 ianuarie: Gheorghe Munteanu, 86 ani, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. 1935)
• 2 ianuarie: Ion Niculiță, 82 ani, istoric și profesor din Republica Moldova (n. 1939)
• 2 ianuarie: Traxamillion (Sultan Banks), 42 ani, rapper și producător american (n. 1979)
• 3 ianuarie: George Bălan, 92 ani, filosof, muzicolog și aforist român (n. 1929)
• 5 ianuarie: Olga Szabó-Orbán, 83 ani, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa), (n. 1938)
• 5 ianuarie: Mircea Stoenescu, 78 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1943)
• 6 ianuarie: Peter Bogdanovich, 82 ani, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. 1939)
• 6 ianuarie: Sidney Poitier, 94 ani, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al Premiului Oscar (1963) și câștigător al Premiului Grammy (2001), (n. 1927)
• 6 ianuarie: F. Sionil José (Francisco Sionil José), 97 ani, scriitor filipinez (n. 1924)
• 6 ianuarie: Calvin Simon (Calvin Eugene Simon), 79 ani, cântăreț american (Parliament, Funkadelic), (n. 1942)
• 7 ianuarie: Mark Forest (n. Lou Degni), 89 ani, bodybuilder și actor american (n. 1933)
• 7 ianuarie: Anatoli Kvașnin, 75 ani, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. 1946)
• 8 ianuarie: Attila Kelemen (Attila Béla Ladislau Kelemen), 73 ani, politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. 1948)
• 9 ianuarie: Maria Ewing (Maria Louise Ewing), 71 ani, solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. 1950)
• 9 ianuarie: Toshiki Kaifu, 91 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. 1931)
• 9 ianuarie: Jean Maheu (Jean Yves Alain Maheu), 90 ani, înalt oficial francez (n. 1931)
• 9 ianuarie: Bob Saget (n. Robert Lane Saget), 65 ani, actor și comedian american (n. 1956)
• 10 ianuarie: Margherita, Arhiducesa de Austria-Este, 91 ani, arhiducesă italiană (n. 1930)
• 11 ianuarie: David Sassoli (David-Maria Sassoli), 65 ani, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. 1956)
• 12 ianuarie: Marie-José Denys, 71 ani, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. 1950)
• 12 ianuarie: Ronnie Spector (n. Veronica Yvette Bennett), 78 ani, cântăreață americană (n. 1943)
• 13 ianuarie: Jean-Jacques Beineix, 75 ani, regizor francez de film (n. 1946)
• 13 ianuarie: Victoria Berbecar, 77 ani, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. 1944)
• 16 ianuarie: Andrei Mudrea, 67 ani, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. 1954)
• 18 ianuarie: Francisco Gento (Francisco Gento López), 88 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1933)
• 19 ianuarie: Hardy Krüger (Franz Eberhard August Krüger), 93 ani, actor german (n. 1928)
• 19 ianuarie: Gaspard Ulliel, 37 ani, actor francez (n. 1984)
• 20 ianuarie: Meat Loaf (n. Marvin Lee Aday), 74 ani, cântăreț american de rock și actor (n. 1947)
• 21 ianuarie: Louie Anderson (Louis Perry Anderson), 68 ani, regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. 1953)
• 21 ianuarie: Felicia Donceanu, 90 ani, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. 1931)
• 21 ianuarie: Anatoli Naiman, 85 ani, poet și scriitor rus (n. 1936)
• 21 ianuarie: Speranța Rădulescu, 72 ani, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. 1949)
• 21 ianuarie: Cosmin-Cristian Viașu, 45 ani, senator român, ales în 2020 din partea USR (n. 1976)
• 22 ianuarie: Corneliu Ionescu (aka Bibi), 76 ani, basist și om de afaceri român (n. 1945)
• 23 ianuarie: Renato Cecchetto, 70 ani, actor italian (n. 1951)
• 23 ianuarie: Rela Ciulei (n. Aurelia Țambu), 83 ani, cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. 1938)
• 24 ianuarie: Olavo de Carvalho, 74 ani, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. 1947)
• 25 ianuarie: Svetlana Căpățînă, 52 ani, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. 1969)
• 25 ianuarie: Wim Jansen (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), 75 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. 1946)
• 26 ianuarie: Philippe Contamine, 89 ani, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. 1932)
• 29 ianuarie: Sveatoslav Moscalenco, 93 ani, fizician din Republica Moldova (n. 1928)
• 31 ianuarie: Teofil Octavian Cepraga, 75 ani, jurnalist român (n. 1946)

Februarie

• 2 februarie: Vasile Mocanu, 75 ani, politician român, membru al Partidului Social Democrat (n. 1946)
• 2 februarie: Monica Vitti (n. Maria Luisa Ceciarelli), 90 ani, actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. 1931)
• 3 februarie: Ioan Onisei, 68 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1954)
• 3 februarie: Christos Sartzetakis, 92 ani, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. 1929)
• 5 februarie: Damirbek Olimov, 32 ani, cântăreț tadjic (n. 1989)
• 6 februarie: Maria Carrilho, 78 ani, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1943)
• 6 februarie: George Crumb, 92 ani, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. 1929)
• 7 februarie: Margarita Lozano (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), 90 ani, actriță spaniolă (n. 1931)
• 7 februarie: Zbigniew Namysłowski, 82 ani, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. 1939)
• 8 februarie: Luc Montagnier, 89 ani, medic francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (2008), (n. 1932)
• 9 februarie: Sebastian Bieniek, 46 ani, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. 1975)
• 9 februarie: Ian McDonald, 75 ani, muzician poli-instrumentist englez (King Crimson), (n. 1946)
• 10 februarie: Gheorghe Banariuc, 70 ani, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. 1951)
• 10 februarie: Eduard Kukan, 82 ani, politician slovac (n. 1939)
• 12 februarie: Ivan Reitman, 75 ani, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. 1946)
• 13 februarie: Dumitru M. Ion, 74 ani, scriitor și traducător român (n. 1948)
• 15 februarie: Corneliu Olar, 62 ani, deputat român (2016-2022), (n. 1959)
• 16 februarie: Pavlos Menevissoglu, 86 ani, mitropolit al Amasiei (n. 1935)
• 18 februarie: Brad Johnson, 62 ani, actor american (n. 1959)
• 18 februarie: Lindsey Pearlman (Lindsey Erin Pearlman), 43 ani, actriță americană (n. 1978)
• 18 februarie: Zdzisław Podkański, 72 ani, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1949)
• 19 februarie: Kakuichi Mimura, 90 ani, fotbalist și antrenor japonez (n. 1931)
• 19 februarie: Jacques Poos, 86 ani, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1935)
• 20 februarie: Francesca Tardioli, 56 ani, diplomată italiană (n. 1965)
• 23 februarie: Ion Adrian Zare, 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1959)
• 24 februarie: Florentin Cârpanu, 88 ani, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. 1934)
• 24 februarie: Sally Kellerman (Sally Claire Kellerman), 84 ani, actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. 1937)
• 26 februarie: Alexandru Balázs, 93 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1928)
• 26 februarie: Hans Bergel, 96 ani, scriitor și jurnalist german (n. 1925)
• 26 februarie: Danny Ongais, 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1942)
• 27 februarie: Nicolae Corjos, 86 ani, regizor și scenarist român (n. 1935)
• 27 februarie: Marietta Giannakou, 70 ani, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. 1951)
• 28 februarie: Viorel Mărginean, 88 ani, pictor român (n. 1933)
• 28 februarie: Andrei Suhovețki, 47 ani, general-maior rus (n. 1974)

Martie

• 1 martie: Evhen Malîșev, 19 ani, soldat și biatlonist ucrainean (n. 2002)
• 4 martie: Ilie Uzum, 83 ani, istoric și arheolog român (n. 1938)
• 6 martie: Pavlo Lee, 33 ani, actor și prezentator TV ucrainean (n. 1988)
• 6 martie: Andrii Litun (Андрій Миколайович Літун), 52 ani, locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, Erou al Ucrainei (2022), (n. 1969)
• 7 martie: Vitali Gherasimov, 44 ani, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. 1977)
• 7 martie: Jean Mouchel, 93 ani, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. 1928)
• 8 martie: Desislav Ciukolov (Десислав Чуколов), 47 ani, politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. 1974)
• 8 martie: Gyo Obata, 99 ani, arhitect american (n. 1923)
• 10 martie: Radu Miron, 94 ani, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1927)
• 11 martie: Rupiah Banda, 85 ani, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. 1937)
• 11 martie: Andrei Kolesnikov, 45 ani, general-maior rus (n. 1977)
• 12 martie: Alain Krivine, 80 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1941)
• 13 martie: Vic Elford (Victor Henry Elford), 86 ani, pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. 1935)
• 13 martie: William Hurt, 71 ani, actor de film american, laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor (1986), (n. 1950)
• 14 martie: Scott Hall (Scott Oliver Hall), 63 ani, wrestler american (n. 1958)
• 14 martie: Akira Takarada, 87 ani, actor japonez (n. 1934)
• 16 martie: Lucian Feodorov, 79 ani, deputat român, ales în 2020 din partea AUR (n. 1942)
• 16 martie: Lucian Liciu, 54 ani, pictor, grafician și ilustrator român (n. 1968)
• 16 martie: Yevheniy Volkov (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, Erou al Ucrainei (2022), (n. ?)
• 17 martie: Tadao Satō, 91 ani, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. 1930)
• 18 martie: Stelian Dumistrăcel, 84 ani, filolog și publicist român (n. 1937)
• 18 martie: Joel Hasse Ferreira, 77 ani, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1944)
• 19 martie: Barbu Cioculescu, 94 ani, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. 1927)
• 20 martie: John Purvis, 83 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. 1938)
• 20 martie: Reine Wisell, 80 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. 1941)
• 21 martie: Soumeylou Boubèye Maïga, 67 ani, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. 1954)
• 23 martie: Boris Dorfman, 98 ani, publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. 1923)
• 23 martie: Madeleine Albright (n. Marie Jana Körbelová), 84 ani, om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. 1937)
• 24 martie: John Andrews, 88 ani, arhitect australiano - canadian (n. 1933)
• 24 martie: Reza Baraheni, 86 ani, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. 1935)
• 25 martie: Taylor Hawkins (Oliver Taylor Hawkins), 50 ani, cântăreț, muzician și baterist rock american (Foo Fighters), (n. 1972)
• 28 martie: Mircea Tomuș, 88 ani, critic și istoric literar român (n. 1934)
• 28 martie: Irini Konitopoulou-Legaki (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), 90 ani, cântăreață greacă (n. 1931)
• 30 martie: Egon Franke (Egon Johann Franke), 86 ani, scrimer polonez (floretă), campion olimpic (1964), (n. 1935)
• 31 martie: Niculae Spiroiu, 85 ani, inginer și general de armată român (n. 1936)

Aprilie

• 1 aprilie: Petre Ivănescu, 85 ani, handbalist și antrenor român (n. 1936)
• 2 aprilie: Grigore Brâncuș, 93 ani, lingvist român (n. 1929)
• 2 aprilie: Estelle Harris (n. Estelle Nussbaum), 93 ani, actriță americană (n. 1928)
• 5 aprilie: Sidney Altman, 82 ani, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1989), (n. 1939)
• 5 aprilie: Nehemiah Persoff, 102 ani, actor israelian și american de film (n. 1919)
• 6 aprilie: Vladimir Jirinovski (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), 75 ani, politician rus (n. 1946)
• 6 aprilie: Ana Pascu (n. Ana Ene-Derșidan), 77 ani, scrimeră română (n. 1944)
• 6 aprilie: Domingo Romera (Domingo Romera Alcázar), 85 ani, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. 1936)
• 9 aprilie: Jack Higgins (aka Henry Patterson), 92 ani, scriitor englez de thriller (n. 1929)
• 12 aprilie: Gilbert Gottfried (Gilbert Jeremy Gottfried), 67 ani, actor de comedie american (n. 1955)
• 12 aprilie: Giorgos Katiforis, 87 ani, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1935)
• 12 aprilie: Traian Stănescu, 82 ani, actor român (n. 1940)
• 13 aprilie: Michel Bouquet, 96 ani, actor francez (n. 1925)
• 13 aprilie: Freddy Rincón (Freddy Eusebio Rincón Valencia), 55 ani, fotbalist columbian (n. 1966)
• 13 aprilie: Alexandru Șoltoianu, 88 ani, disident politic basarabean (n. 1934)
• 15 aprilie: Henry Plumb, Baron Plumb (Charles Henry Plumb), 97 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. 1925)
• 15 aprilie: Liz Sheridan (Elizabeth Ann Sheridan), 93 ani, actriță americană (n. 1929)
• 17 aprilie: Remus Mărgineanu, 84 ani, actor român (n. 1938)
• 17 aprilie: Catherine Spaak, 77 ani, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. 1945)
• 17 aprilie: Radu Lupu, 76 ani, pianist român (n. 1945)
• 18 aprilie: Hermann Nitsch, 83 ani, artist austriac (n. 1938)
• 19 aprilie: Kane Tanaka, 119 ani, supercentenară japoneză (n. 1903)
• 21 aprilie: Mwai Kibaki, 90 ani, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. 1931)
• 22 aprilie: Mircea Anghelescu, 81 ani, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. 1941)
• 26 aprilie: Klaus Schulze, 74 ani, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. 1947)
• 28 aprilie: Jean-Claude Fruteau, 74 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. 1947)
• 30 aprilie: Mino Raiola (Carmine Raiola), 54 ani, impresar de fotbal, olandezo-italian (n. 1967)

Mai

• 1 mai: Ilan Ghilon, 65 ani, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. 1956)
• 1 mai: Ivica Osim, 80 ani, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. 1941)
• 2 mai: Ursula Braun-Moser, 84 ani, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. 1937)
• 3 mai: Tony Brooks (Charles Anthony Standish Brooks), 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1932)
• 3 mai: Lino Capolicchio, 78 ani, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. 1943)
• 3 mai: Norman Mineta (Norman Yoshio Mineta), 90 ani, politician american (n. 1931)
• 3 mai: Stanislav Șușchievici (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), 87 ani, politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. 1934)
• 5 mai: Kenneth Welsh (aka Ken Welsh), 80 ani, actor canadian de film (n. 1942)
• 6 mai: Alan Gillis, 85 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. 1936)
• 6 mai: Patricia A. McKillip, 74 ani, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. 1948)
• 7 mai: Iuri Averbah, 100 ani, șahist rus (n. 1922)
• 7 mai: Elisa Maria Damião, 75 ani, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. 1946)
• 7 mai: Simion Mironaș, 56 ani, fotbalist român (n. 1965)
• 8 mai: Fred Ward (Freddie Joe Ward), 79 ani, actor și producător american de film (Jocul cu moartea, Cursa spațială, Creaturi ucigașe), (n. 1942)
• 10 mai: Leonid Kravciuk (Леонід Макарович Кравчук), 88 ani, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. 1934)
• 13 mai: Teresa Berganza (María Teresa Berganza Vargas), 89 ani, solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. 1933)
• 13 mai: Ben Roy Mottelson, 95 ani, fizician danez de etnie americană, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1926)
• 13 mai: Khalifa bin Zayed Al Nahyan, 73 ani, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. 1948)
• 15 mai: Jerzy Trela (Jerzy Józef Trela), 80 ani, actor polonez (n. 1942)
• 15 mai: Șerban Valeca (Șerban Constantin Valeca), 65 ani, fizician și politician român (n. 1956)
• 17 mai: Vangelis (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), 79 ani, compozitor grec (n. 1943)
• 17 mai: Özlem Sarıkaya Yurt, 39 ani, prezentatoare de televiziune, turcă (n. 1983)
• 18 mai: Henry Mavrodin, 84 ani, pictor român (n. 1937)
• 19 mai: Mariana Cioromila, 70 ani, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. 1952)
• 23 mai: Francesco Ferrari, 75 ani, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1946)
• 23 mai: Anita Gradin, 88 ani, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. 1933)
• 23 mai: Ilkka Suominen, 83 ani, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1946)
• 26 mai: Andrew Fletcher (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez (Depeche Mode), (n. 1961)
• 26 mai: Ray Liotta (Raymond Allen Liotta), 67 ani, actor american (Băieți buni), (n. 1954)
• 26 mai: Ciriaco de Mita (Luigi Ciriaco De Mita), 94 ani, politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. 1928)
• 26 mai: Alan White, 72 ani, muzician englez (baterist), (Yes), (n. 1949)
• 27 mai: Angelo Sodano, 94 ani, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006) (n. 1927)
• 27 mai: Michael Sela, 98 ani, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Wolf pentru medicină (1998) (n. 1924)
• 28 mai: Bujar Nishani, 55 ani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017) (n. 1966)
• 28 mai: Yves Piétrasanta, 82 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1939)
• 29 mai: Evaristo Carvalho, 79 ani, politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat (2016–2021), prim-ministru (1994, 2001–2002) (n. 1942)

Galeria celor decedați în 2022

• 

  2 ianuarie: Richard Leakey, om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya

• 

  2 ianuarie: Ion Niculiță, istoric și profesor din Republica Moldova

• 

  2 ianuarie: Traxamillion, rapper american

• 

  5 ianuarie: Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială

• 

  6 ianuarie: Peter Bogdanovich, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film american

• 

  6 ianuarie: F. Sionil José, scriitor filipinez

• 

  6 ianuarie: Sidney Poitier, actor american de film și politician

• 

  7 ianuarie: Mark Forest, bodybuilder și actor american

• 

  7 ianuarie: Anatoli Kvașnin, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse

• 

  9 ianuarie: Maria Ewing, cântăreață de operă americană

• 

  9 ianuarie: Bob Saget, actor și comedian american

• 

  10 ianuarie: Margherita, Arhiducesa de Austria-Este, arhiducesă italiană

• 

  11 ianuarie: David Sassoli, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European

• 

  12 ianuarie: Ronnie Spector, cântăreață americană

• 

  16 ianuarie: Andrei Mudrea, pictor și artist plastic român din Republica Moldova

• 

  18 ianuarie: Francisco Gento, jucător și antrenor spaniol de fotbal

• 

  19 ianuarie: Hardy Krüger, actor german

• 

  19 ianuarie: Gaspard Ulliel, actor francez

• 

  20 ianuarie: Meat Loaf, cântăreț american de rock și actor

• 

  21 ianuarie: Louie Anderson, regizor, comediant și actor american cu origini scandinave

• 

  21 ianuarie: Anatoli Naiman, poet și scriitor rus

• 

  24 ianuarie: Olavo de Carvalho, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, fost astrolog, jurnalist

• 

  25 ianuarie: Wim Jansen, fotbalist și antrenor neerlandez

• 

  26 ianuarie: Philippe Contamine, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu

• 

  2 februarie: Monica Vitti, actriță, scenaristă și realizatoare italiană

• 

  3 februarie: Christos Sartzetakis, jurist și politician grec

• 

  6 februarie: George Crumb, compozitor american de muzică modernă și de avangardă

• 

  7 februarie: Margarita Lozano, actriță de origine spaniolă

• 

  7 februarie: Zbigniew Namysłowski, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez

• 

  8 februarie: Luc Montagnier, medic francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină

• 

  9 februarie: Ian McDonald, muzician poli-instrumentist englez (King Crimson)

• 

  18 februarie: Zdzisław Podkański, politician polonez, membru al Parlamentului European

• 

  19 februarie: Jacques Poos, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European

• 

  26 februarie: Danny Ongais, pilot american de Formula 1

• 

  6 martie: Pavlo Lee, actor și prezentator Tv ucrainean

• 

  8 martie: Gyo Obata, arhitect american

• 

  11 martie: Rupiah Banda, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia

• 

  12 martie: Alain Krivine, om politic francez, membru al Parlamentului European

• 

  13 martie: Vic Elford, pilot englez de Formula 1 și de raliu

• 

  13 martie: William Hurt, actor de film american, laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor

• 

  14 martie: Scott Hall, wrestler american

• 

  14 martie: Akira Takarada, actor japonez

• 

  17 martie: Tadao Satō, critic de film, teoretician și istoric de film japonez

• 

  20 martie: Reine Wisell, pilot suedez de Formula 1

• 

  21 martie: Soumeylou Boubèye Maïga, prim-ministru al statului Mali

• 

  23 martie: Boris Dorfman, publicist ucrainean de origine evreiască, născut în România

• 

  23 martie: Madeleine Albright, om politic american

• 

  24 martie: Reza Baraheni, scriitor, poet, critic și om politic iranian

• 

  25 martie: Taylor Hawkins, cântăreț, muzician și baterist rock american de la Foo Fighters

• 

  31 martie: Niculae Spiroiu, inginer și general de armată român

• 

  1 aprilie: Petre Ivănescu, handbalist și antrenor român

• 

  2 aprilie: Estelle Harris, actriță americană

• 

  5 aprilie: Sidney Altman, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară laureat al Premiului Nobel pentru Chimie

• 

  6 aprilie: Vladimir Jirinovski, politician rus

• 

  6 aprilie: Ana Pascu, scrimeră română

• 

  12 aprilie: Gilbert Gottfried, actor și umorist american

• 

  13 aprilie: Michel Bouquet, actor francez

• 

  13 aprilie: Freddy Rincón, fotbalist columbian

• 

  15 aprilie: Henry Plumb, Baron Plumb, om politic britanic, membru al Parlamentului European, președinte al Parlamentului European

• 

  17 aprilie: Catherine Spaak, actriță, cântăreață jurnalistă de origine franco-belgiană naturalizată italiană

• 

  17 aprilie: Radu Lupu, pianist român

• 

  21 aprilie: Mwai Kibaki, politician kenyan, Președinte al statului Kenya

• 

  30 aprilie: Mino Raiola impresar de fotbal italian

• 

  1 mai: Ilan Ghilon, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel

• 

  1 mai: Ivica Osim, fotbalist și antrenor bosniac

• 

  2 mai: Ursula Braun-Moser, policiană germană, membră al Parlamentului European

• 

  3 mai: Lino Capolicchio, actor italian de teatru și televiziune

• 

  3 mai: Stanislav Șușchievici, politician belarus, primul președinte al Belarusului

• 

  10 mai: Leonid Kravciuk, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente

• 

  13 mai: Khalifa bin Zayed Al Nahyan, politician din Emiratele Arabe Unite, Președinte al Emiratelor Arabe Unite

• 

  13 mai: Teresa Berganza, mezzosoprană spaniolă

• 

  13 mai: Ben Roy Mottelson, fizician danez de origine americană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică

• 

  15 mai: Jerzy Trela, actor polonez

• 

  17 mai: Vangelis compozitor grec

• 

  23 mai: Ilkka Suominen, politician finlandez, membru al Parlamentului European

• 

  26 mai: Andrew Fletcher, muzician englez, membrul formației Depeche Mode

• 

  26 mai: Ray Liotta, actor american

• 

  26 mai: Ciriaco de Mita, politician italian, prim-ministrul al Republicii Italiene

• 

  26 mai: Alan White, muzician englez (baterist), membrul formației Yes

• 

  27 mai: Michael Sela, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Wolf pentru medicină

• 

  28 mai: Evaristo Carvalho, politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat, prim-ministru

• 

  28 ani: Yves Piétrasanta, politician francez, membru al Parlamentului European