1995

1995 în alte calendare
Ab urbe condita	2748
Calendarul armean	1444 ; ԹՎ ՌՆԽԴ
Calendarul Bahá'í	151 / 152
Calendarul bengalez	1401 / 1402
Calendarul berber	2945
Calendarul bizantin	7503 / 7504
Calendarul budist	2539
Calendarul burmez	1357
Calendarul chinezesc	4691 / 4692
Calendarul coptic	1711 / 1712
Calendarul ebraic	5755 / 5756
Calendarul etiopian	1987 / 1988
Calendarul republican francez	CCIII / CCIV; 203 / 204
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	2050 / 2051
Shaka Samvat	1917 / 1918
Calendarul iranian	1373 / 1374
Calendarul islamic	1415 / 1416
Calendarul japonez	Heisei 7; (平成7年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4328
Era Juche	84
Calendarul minguo	ROC 84; 民國84年
Calendarul seleucid	2306 / 2307
Calendarul tailandez	2538

1995
MCMXCV

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1970 · Anii 1980 ◄ Anii 1990 ► Anii 2000 · Anii 2010 · ►
◄◄ · ◄ · 1990 · 1991 · 1992 · 1993 · 1994 ◄ 1995 ► 1996 · 1997 · 1998 · 1999 · 2000 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Teatru • TV

1995 (MCMXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. A fost primul an din „Decada internațională a băștinașilor lumii" (1995-2005). A fost desemnat:

Anul Internațional al toleranței.^[1]

Evenimente[modificare | modificare sursă]

1995
17 ianuarie: Cutremurul din Kobe, Japonia.	19 aprilie: Atentatul de la Oklahoma.
11 iulie: Masacrul de la Srebrenica.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Austria, Finlanda și Suedia aderă la Uniunea Europeană.
17 ianuarie: Are loc un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, în apropiere de Kobe, Japonia. Numărul total de victime fiind de 6.434.
30 ianuarie: Întâlnirea dintre președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur și Bill Clinton, președinte al Statelor Unite ale Americii, prima de acest fel, este consacrată în principal ajutorului american destinat dezvoltării economiei de piață și reformelor politice din Republica Moldova.

Februarie[modificare | modificare sursă]

1 februarie: Intră în vigoare acordul de asociere la UE a României, Cehiei, Bulgariei și Slovaciei, ceea ce înseamnă că țările respective ajung în etapa pregătirii pentru aderarea efectivă la Uniunea Europeană.
3 februarie: Este lansată naveta spațială „Discovery", pentru o misiune de opt zile. La bord s-a aflat cosmonautul Serghei Krikalev, alături de alți 5 astronauți americani. A fost prima misiune comună americano-rusă din 1975, când a avut loc istorica întâlnire în cosmos dintre stația americană „Apollo" și cea sovietică „Soiuz".
13 februarie: Premieră electorală la Scornicești. În satul unde s-a născut Nicolae Ceaușescu, a fost ales, prin vot, primar, Teodor Zamfir, candidatul PNL.

Martie[modificare | modificare sursă]

20 martie: A avut loc atentatul terorist din metroul din Tokio, organizat de secta Aum, soldat cu 12 morți și 5.500 de răniți. A fost primul atentat terorist cu armă chimică înregistrat în lume.
22 martie: La ședința Consiliului Executiv al C.D.R., Emil Constantinescu este reales (13 voturi pentru, 4 împotrivă) prin vot secret președinte al alianței și candidat al acesteia la alegerile prezidențiale din 1996. Contracandidații lui Emil Constantinescu au fost Ion Rațiu și Nicu Stăncescu.
26 martie: Pentru prima dată în 26 de ani, nici un soldat britanic nu patrulează străzile din Belfast, Irlanda.
28 martie: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, în Italia și la Vatican.
31 martie: Cea mai mare catastrofă din istoria aviației românești. O aeronavă TAROM Airbus 310, care executa zborul RO-371, în direcția Bruxelles, se prăbușeste în flăcări în zona comunei Balotești, la ora 9:11, la 2 minute după decolarea de pe aeroportul Otopeni. Nu s-a descoperit nici un supraviețuitor dintre cele 59 de persoane aflate la bord.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

11 aprilie: Număr record de participanți (din toată țara), 50.000 de persoane, au participat la mitingul de protest organizat în București de către CNSLR-Frăția. Negocierile dintre sindicat și echipa guvernamentală condusă de Viorel Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului, s-au sfârșit prin semnarea unui protocol care prevede creșterea salariului real și includerea F.P.S. în viitorul Minister al privatizării.
19 aprilie: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma, SUA, a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor, au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.
21 aprilie: Exploratorul Teodor Gh. Negoiță devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediții ruse de cercetare.
26 aprilie: Duma de Stat a Rusiei a adoptat o rezoluție prin care se opune retragerii Armatei a 14-a din Republica Moldova, încălcând astfel acordul încheiat în 1994 între guvernele Moldovei și Rusiei care prevedea retragerea într-un interval de trei ani a trupelor Armatei a 14-a din Moldova.
28 aprilie: Începe alianța Disney-RTL. Peste 2 ani, se lansează canalul Super RTL

Mai[modificare | modificare sursă]

7 mai: Jacques Chirac este ales președinte al Franței. Va începe mandatul pe 17 mai.
17 mai: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătușu, a reușit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8.848 m).
24 mai: Corneliu Coposu, președintele PNȚCD, este înștiințat printr-un document oficial că președintele Franței, Jacques Chirac, i-a acordat, la propunerea ministrului delegat pentru Afacerile Europene, Alain Lamassoure, Ordinul național al Legiunii de Onoare, cu gradul de Ofițer. Este prima distincție pe care președintele francez o atribuie de la începerea mandatului său.
24 mai: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, și alte înalte fețe bisericești adresează președintelui Camerei Deputaților, Adrian Năstase, un memoriu în care se cere menținerea pedepsei cu închisoarea pentru homosexuali, prevăzută în Codul Penal aflat în vigoare, dar abrogată deja printr-o inițiativă legislativă de Senat.
29 mai: A 12-a enciclică intitulată Ut unum sunt („pentru ca toți să fie unul"), prin care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut apel la unitatea creștinilor din întreaga lume.
29 mai: Societatea Automobile Dacia Pitești a lansat la TIBCO'95, noul model Dacia Nova, primul model proiectat și realizat în România, destinat atât pieței interne, cât și exportului.

Iunie[modificare | modificare sursă]

16 iunie: Un măslin adus din Israel și oferit Papei Ioan Paul al II-lea a fost plantat în grădina Vaticanului pentru a marca prima aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice între Sfântul Scaun și statul evreu.
22 iunie: Ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, prezintă la Paris, omologului său francez, Herve de Charette, cererea de aderare a României la Uniunea Europeană, România devenind al treilea stat fost comunist care face acest demers.
26 iunie: Președintele egiptean, Hosni Mubarak, a supraviețuit unui grav atentat, la Addis Abeba, în Etiopia.
29 iunie: Navele spațiale Atlantis (SUA) și Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat vreodată în jurul Pământului

Iulie[modificare | modificare sursă]

6 iulie: Abolirea pedepsei cu moartea în Africa de Sud.
11 iulie: Masacrul de la Srebrenica: Trupe sârbo-bosniace condusă de Ratko Mladić, au invadat localitatea Srebrenica, care se afla sub protecția trupelor ONU. Peste 8.000 de musulmani au murit.
13 iulie: Republica Moldova și Albania devin cel de-al 35-lea și 36-lea stat membru al Consiliului Europei.
23 iulie: Asociația Turismului în România (ATR) și-a adjudecat pachetul majoritar de acțiuni la Hotel Intercontinental București.

August[modificare | modificare sursă]

2 august: Atentat nereușit asupra președintelui Georgiei, Eduard Șevarnadze.
6 august: Mii de oameni marchează la Hiroshima, Nagasaki, Washington, D.C. și Tokyo comemorarea a 50 de ani de la lansarea bombei atomice.
24 august: Microsoft lansează Windows 95.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

26 septembrie: La Casa Albă are loc întâlnirea între președinții Ion Iliescu și Bill Clinton în cursul căreia sunt abordate probleme de o maximă importanță pentru România: permanentizarea clauzei națiunii celei mai favorizate, colaborarea economică și militară cu SUA.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

22 octombrie: Michael Schumacher câștigă cel de-al doilea său titlu mondial la Formula 1.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

3 noiembrie: Taifunul „Angela", abătut asupra arhipelagului filipinez, s-a soldat cu 883 morți și 188 dispăruți.
4 noiembrie: A fost asasinat, la Tel Aviv, în cursul unui miting pentru pace, premierul israelian Ițhak Rabin.
7 noiembrie: Exploratorul Fiodor Koniukov începe marșul către Polul Sud, pe care-l atinge după o călătorie de 60 de zile pe schiuri, în care a parcurs 1.350 de km.
11 noiembrie: Președintele PNȚCD, Corneliu Coposu, a decedat la Spitalul Universitar din București, după o lungă suferință și intervenții ale echipei medicale.
20 noiembrie: Pentru prima oară de la desființarea bursei din România în 1948 de către comuniști, s-au efectuat tranzacții de acțiuni la Bursa de Valori București, al cărei director este Stere Farmache.
21 noiembrie: Acordul de la Dayton, SUA. Este consfințit astfel Acordul de pace asupra Bosniei, semnat de către președinții bosniac, Alia Izetbegovici, croat, Franjo Tudjman și sârb, Slobodan Milosevici, semnat la 14 decembrie 1995, la Paris. Sfârșitul războiului civil din Bosnia.
23 noiembrie: Emil Constantinescu prezintă, în numele C.D.R., platforma politică "Contractul cu România". Promite ca în 200 de zile de la venirea la putere să adopte un set de legi care să amelioreze simțitor viața cetățenilor, în special a tinerilor și a pensionarilor.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

1 decembrie: A fost emis pentru prima dată din seria de televiziuni Media Pro, canalul Pro TV.
8 decembrie: Premierul rus, Viktor Cernomârdin, și liderul cecen, Doku Gapurovich Zavgayev, semnează un acord ce consfințește apartenența Ceceniei la Rusia. Cecenia primește o relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.
10 decembrie: Rețeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo.
19 decembrie: Se dă publicității două sondaje de opinie politică: conform CURS realizat la cererea Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, ierarhia preferințelor pentru viitorul președinte al României este: Ion Iliescu - 37%, Emil Constantinescu - 19%; conform IRSOP Ion Iliescu - 35%, Emil Constantinescu - 23%.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

Apare JavaScript (inițial Mocha), limbaj de programare a computerelor, dezvoltat de Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation, SUA.
La Timișoara are loc prima fertilizare in vitro și embriotransfer uman din România.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD) a realizat un studiu în care țările Europei de Est sunt ierarhizate în funcție de rezultatele economice înregistrate în trecerea la economia de piață și, în special, în funcție de stadiul realizării privatizării: Germania de Est - 100%; Cehia - 81%; Ungaria - 75%; Estonia - 74%; Rusia - 55%; Letonia - 46%, Slovacia - 44%; Polonia - 32%; România - 13%; Bulgaria - 10%.
Din raportul OECD legat de volumul investițiilor străine, România ocupă locul 8 (număr de dolari investiți pe locuitor) dintr-un total de nouă țări.
Populația estimată a Terrei: 5,760 miliarde locuitori (conf. Population Reference Bureau, 2002).
Virusul Ebola omoară 244 de africani în Kikwit, Zair în Africa Centrală.

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

9 februarie: Alain Delon, actor, regizor și producător, primește Ursul de Aur pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin.
7 iunie: Regizorul Lucian Pintilie a primit distincția franceză Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.
Pelicula Forrest Gump primește Premiul Oscar pentru cel mai bun film.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Jetmir Krasniqi, fotbalist elvețian
3 ianuarie: Ionela-Livia Lehaci, canotoare română
4 ianuarie: María Isabel, cântăreață spaniolă
8 ianuarie: Kyle Edmund, jucător de tenis britanic
9 ianuarie: Dominik Livaković, fotbalist croat
14 ianuarie: Mihai Bălașa, fotbalist român
20 ianuarie: José María Giménez, fotbalist uruguayan
26 ianuarie: Nemanja Maksimović, fotbalist sârb
30 ianuarie: Marcos Llorente, fotbalist spaniol
31 ianuarie: Nina Sublatti, cântăreață georgiană
31 ianuarie: Cristian Bocșan, fotbalist român
1 februarie: Mërgim Vojvoda, fotbalist belgian
2 februarie: Bogdan Vasile, fotbalist
8 februarie: Joshua Kimmich, fotbalist german
8 februarie: Alexandru Mitriță, fotbalist român
10 februarie: Naby Keïta, fotbalist guineean
13 februarie: Leona Kate Vaughan, actriță britanică
17 februarie: Madison Keys, jucătoare de tenis americană
18 februarie: Doru Popadiuc, fotbalist român
20 februarie: Ionuț Vînă, fotbalist român
24 februarie: Narcis Iustin Ianău, cântăreț român
24 februarie: Elena Panțuroiu, atletă română
25 februarie: Christian Baumann, gimnast elvețian
27 februarie: Tomáš Souček, fotbalist ceh
27 februarie: Sergej Milinković-Savić, fotbalist sârb
5 martie: Bernadette Szőcs, jucătoare de tenis de masă română
9 martie: Ángel Correa, fotbalist argentinian
12 martie: Mira, cântăreață
13 martie: Anna Viahireva, handbalistă rusă
14 martie: Park Ji Bin, actor sud-coreean
17 martie: Akari Hayami, actriță japoneză
17 martie: Mamadou Diallo, fotbalist portughez
18 martie: Irina Bara, jucătoare de tenis română
19 martie: Thomas Strakosha, fotbalist albanez
19 martie: Héctor Bellerín, fotbalist spaniol
27 martie: Sabin Strătilă, jucător român de rugby
31 martie: Anna Márton, scrimeră maghiară
1 aprilie: Alexandru Păun, fotbalist român
3 aprilie: Adrien Rabiot, fotbalist francez
6 aprilie: Ana Maria Tănasie, handbalistă română
11 aprilie: Dumitru Popescu, fotbalist moldovean
12 aprilie: Przemysław Frankowski, fotbalist polonez
12 aprilie: Jennifer Brady, jucătoare de tenis americană
12 aprilie: Mara Bâtea, fotbalistă română
15 aprilie: Eros Grezda, fotbalist albanez
18 aprilie: Divock Origi, fotbalist belgian
22 aprilie: Cristian Bărbuț, fotbalist român
23 aprilie: Gigi Hadid (n. Jelena Noura Hadid), fotomodel american
26 iulie: Sebastián Athié, actor și cântăreț mexican (d. 2020)
27 septembrie: Lena Beyerling, actriță germană
1 octombrie: Valentin Cojocaru, fotbalist român
6 octombrie: Ana Maria Guran, actriță română de scenă și film
15 octombrie: Jakob Pöltl, baschetbalist austriac
16 octombrie: Park Sang-young, scrimer sud-coreean
31 octombrie: Viktória Lukács, handbalistă maghiară
31 octombrie: Predrag Rajković, fotbalist sârb
3 noiembrie: Alin Alexandru Firfirică, atlet român
6 noiembrie: André Silva, fotbalist portughez
7 noiembrie: Alexandru Bologa, judocan român
12 noiembrie: Thomas Lemar, fotbalist francez
15 noiembrie: Karl-Anthony Towns, jucător profesionist American-Domenican de baschet
17 noiembrie: Elise Mertens, jucătoare de tenis belgiană
17 noiembrie: Ana Jara, actriță spaniolă
28 noiembrie: Tin Jedvaj, fotbalist croat
29 noiembrie: Laura Marano, actriță americană
27 decembrie: Timothée Chalamet, actor american
29 decembrie: Ross Lynch, actor, cântăreț, muzician și dansator american

Decese[modificare | modificare sursă]

Eazy-E, rapper, producător muzical și director american
Hannes Alfvén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel
Ginger Rogers, cântăreață, dansatoare și actriță americană, laureată a Premiului Oscar
Ștefan Bănică, actor și cântăreț român