1979

Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea

Decenii: Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 - Anii 1970 - Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020

Ani: 1974 1975 1976 1977 1978 - 1979 - 1980 1981 1982 1983 1984

1979 (MCMLXXIX) a fost un an nebisect al calendarului gregorian.
A fost desemnat Anul internațional al copilului de către Națiunile Unite.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

1979
4 mai: Margaret Thatcher devine prima femeie prim–ministru a Marii Britanii.	Începutul Revoluției Iraniene: Ruhollah Khomeini revine în Iran după 15 ani în exil.
24 decembrie: URSS invadează Afghanistanul.

7 ianuarie: Regimul Khmerii Roșii, condus de Pol Pot, este răsturnat de trupele vietnameze.
16 ianuarie: În urma unor puternice manifestații, șahul Mohammad Reza Pahlavi a părăsit Iranul, ceea ce a dus la sfârșitul monarhiei în Iran.
1 februarie: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran, Iran, după 15 ani de exil.
8 martie-10 martie: Vizita oficială în România a președintelui Franței, Valery Giscard D'Estaing.
1 aprilie: Proclamarea Republicii Islamice Iran.
4 aprilie: Președintele Zulfikar Ali Bhutto al Pakistanului este executat.
11 aprilie: Trupele tanzaniene preiau controlul asupra orașului Kampala, capitala Ugandei; dictatorul ugandez Idi Amin este înlăturat de la putere.
1 mai: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
4 mai: Margaret Thatcher a câștigat alegerile din Marea Britanie și a devenit prima femeie prim-ministru din istorie. A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990.
9 mai: La cea de-a XII-a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câștigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului - performanță unică în istoria competiției.
2 iunie: A avut loc prima vizită a unui Papă într-o țară comunistă, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Polonia, țara sa natală.
16 iulie: Președintele irakian Hasan al-Bakr demisionează și este înlocuit de vicepreședintele Saddam Hussein.
17 octombrie: Maica Tereza primește Premiul Nobel datorită acțiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta, India.
27 octombrie: Sfântul Vincent și Grenadine își câștigă independența.
4 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Ambasada americană din Teheran, Iran a fost ocupată de o grupare paramilitară a studenților islamiști, iar numărul ostaticilor s-a ridicat la 90, din care 53 americani. Islamiștii revendicau SUA extrădarea șahului pentru un proces politic. Criza a durat 444 de zile.
14 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Ca răspuns, președintele Jimmy Carter blochează fondurile și bunurile iraniene de pe teritoriul Statelor Unite.
16 noiembrie: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului bucureștean între stațiile „Timpuri Noi" și „Semănătoarea" (8,63 km)
17 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Liderul iranian Ruhollah Khomeini ordonă eliberarea a 13 ostatici ținuți prizonieri în sediul ambasadei americane din Teheran.
19 noiembrie: Începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pârvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalitații creat în jurul familiei Ceaușescu. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia.
21 noiembrie: După un anunț la radio fals al ayatolahului Khomeini care spunea că americanii au ocupat Moscheea Sfântă din Mecca, ambasada SUA din Islamabad, Pakistan este atacată.
18 decembrie: Adunarea Generală a ONU adoptă Convenția ce apără femeia împotriva discriminării în domeniul politic, economic, social și cultural. România va ratifica Convenția la 7 ianuarie 1982.
19 decembrie: A fost inaugurat primul tronson al metroului din București, „Semănătoarea”–„Timpuri Noi”
24 decembrie: URSS invadează Afghanistan.

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

22 august: Led Zeppelin lansează albumul, In Through The Out Door
Emil Cioran publică Écartèlement (Sfârtecare)
Eugen Ionescu publică Sub semnul întrebării (eseuri)

Nașteri[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Koichi Domoto, artist japonez
8 ianuarie: Adrian Mutu, fotbalist român
9 ianuarie: Sarah Polley, actriță canadiană
21 februarie: Jennifer Love Hewitt, actriță americană
27 februarie: Kakha Kaladze, fotbalist georgian
26 martie: Nicolae Bănicioiu, politician român
30 martie: Norah Jones, cântăreață americană
8 aprilie: Alexi Laiho, chitarist finlandez (Children of Bodom)
5 aprilie: Timo Hildebrand, fotbalist german
11 aprilie: Sorin Ghionea, fotbalist român
14 iunie: Mihai Cristian Apostolache, politician român
26 august: Domnica Drumea, poetă română
22 iulie: Puya (Dragoș Gărdescu), rapper român
8 septembrie: Pink (Alecia Beth Moore), cântăreață americană
27 septembrie: Zita Görög, actriță, model și prezentatoare TV din Ungaria
1 octombrie: Florin Stoian (Florin Salam), manelist român
13 octombrie: Wesley Brown, fotbalist britanic
3 noiembrie: Emilian Dolha, fotbalist român
29 noiembrie: The Game (Jayceon Terrell Taylo), rapper american, actor
14 decembrie: Michael Owen, fotbalist britanic
16 decembrie: Mihai Trăistariu, cântăreț român

Decese[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

5 ianuarie: Charles Mingus, 56 ani, compozitor american de jazz (n. 1922)

Februarie[modificare | modificare sursă]

7 februarie: Josef Mengele, 67 ani, medic și ofițer nazist (n. 1911)

Mai[modificare | modificare sursă]

13 mai: Ileana (Elena) Sărăroiu, 42 ani, interpretă de muzică populară românească (n. 1936)

Iunie[modificare | modificare sursă]

10 iunie: Aurel Baranga, 65 ani, dramaturg și publicist român de origine evreiască (n. 1913)
11 iunie: John Wayne (Marion Robert Morrison), 72 ani, actor american, a jucat în peste 250 filme (True Grit), (n. 1907)
16 iunie: Nicholas Ray (Raymond Nicholas Kienzle), 67 ani, regizor american (n. 1911)