1946
Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990
Ani: 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951
Evenimente[modificare | modificare sursă]
1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.
Ianuarie-Februarie[modificare | modificare sursă]
- 7 ianuarie: Admiterea în guvernul Petru Groza a câte unui reprezentant al PNȚ și PNL în calitate de miniștri secretari de stat fără portofoliu - anunță sfârșitul "grevei regale".
- 10 ianuarie: La Londra se desfașoară prima sesiune a Adunării Generale a ONU.
- 11 ianuarie: Enver Hodja declară Republica Populară Albania, cu el însuși ca prim-ministru.
- 16 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de șef al guvernului provizoriu francez.
- 17 ianuarie: Prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.
- 19 ianuarie: La Tokio ia ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
- 20 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de președinte al Franței.
- 25 ianuarie: Generalul american Douglas MacArthur recomandă printr-o telegramă către Statul Major al SUA ca împăratul Hirohito să nu fie judecat pentru crime de război.
- 2 februarie: Ungaria devine republică.
- 5 februarie: Marea Britanie și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
- 14 februarie:
- A început să funcționeze primul calculator electronic Eniac, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania
- Banca Angliei este naționalizată.
- 24 februarie: Juan Peron este ales președinte al Argentinei.
Martie-Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 2 martie: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord.
- 4 martie: Carl Gustaf Emil Mannerheim demisionează din funcția de președinte al Finlandei.
- 5 martie: Winston Churchill rostește celebrul discurs de la Fulton, Missouri despre Cortina de fier. Se declanșează Războiul Rece.
- 30 martie
- S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.
- Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
- 3 aprilie: Este instalată Curtea Internațională de Justiție.
- 3 aprilie: Generalul japonez Masaharu Homma este executat pentru conducerea în Filipine a Marșului Morții de la Bataan.
- 6 aprilie: Este asasinat, la București, pictorul Anatol Vulpe. Ucigașii lui nu au fost identificați niciodată.
- 10 aprilie: În Japonia, femeile votează pentru prima dată, în timpul alegerilor pentru Camera Reprezentanților a Dietei Imperiale.
- 13 aprilie: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.
- 16 aprilie: Statele Unite au lansat cu succes primul test al unei rachete V-2, capturată din Germania și testată la White Sands Proving Ground.
- 18 aprilie: Societatea Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU.
- 25 aprilie: Începe la Paris reuniunea miniștrilor de externe ai celor Patru Mari.
- 29 aprilie: Foștii prim-miniștrii japonezi Hideki Tōjō (1941-1944), Kiichiro Hiranuma (1939), Koki Hirota (1936-1937) și Kuniaki Koiso (1944-1945), alături de alți 24 de inculpați au fost puși sub acuzare la Tokyo pentru crime de război, de uciderea a mii de americani la Pearl Harbor, pentru conspirație "de a asigura dominația militară, navală, politică și economică a întregii lumi". Toți membrii supraviețuitori ai cabinetului Tōjō au fost incluși în actul de acuzare.
Mai-Iulie[modificare | modificare sursă]
- 3 mai: Începe la Tokyo varianta asiatică a Nurnbergului
- 7 mai: Se desfașoară, la București, procesul mareșalului Ion Antonescu, conducător al României în perioada 1940–1944, și al lui Mihai Antonescu, ministru de Externe și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri între 1941–1944. Au fost condamnați la moarte și executați la 1 iunie 1946
- 9 mai: Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei abdică și este succedat de fiul său, Umberto al II-lea.
- 17 mai: Formarea Blocului Partidelor Democratice din România.
- 20 mai: Camera Comunelor din Regatul Unit decide să naționalizeze minele.
- 21 mai: La Laboratorul Los Alamos, fizicianul canadian Louis Slotin își salvează colegii însă el primește o doză fatală de radiație. Nouă zile mai târziu a murit.
- 26 mai: Alegeri parlamentare în Cehoslovacia cu victoria comuniștilor (38%).
- 27 mai: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele doua guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertaților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
- 31 mai: În urma unui referedum în Grecia, cetățenii își manifestă susținerea pentru revenirea la monarhie.
- 1 iunie: În urma condamnării la moarte de instanța "Tribunalului Poporului", Ion Antonescu este executat la Jilava.
- 2 iunie: Printr-un referendum, italienii decid să transforme Italia dintr-o monarhie în republică. După acest referendum regele Italiei Umberto II di Savoia a fost exilat. Femeile votează pentru prima dată.
- 1 iulie: Fondarea Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giulești, actualul Teatrul Odeon.
- 8 iulie: A fost creată Uniunea Internațională a Profesorilor.
- 21 iulie: A fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință – FMOS.
- 22 iulie: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948).
- 25 iulie: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific.
- 29 iulie: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).
August-Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 13 august: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.
- 2 septembrie: Nehru devine prim ministru al Indiei.
- 6 septembrie: George Enescu și soția sa, Maruca Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.
- 15 septembrie: Bulgaria se proclamă Republică Populară.
- 20 septembrie: Prima ediție a festivalului de film de la Cannes, Franța.
- 1 octombrie: Se încheie procesul de la Nuremberg.
- 12 octombrie: A fost înființat la Iași, Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon".
- 13 octombrie: Ratificarea Constituției franceze și nașterea celei de-a patra Republici.
Noiembrie-Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 noiembrie: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură - UNESCO, cu sediul la Paris, la care au aderat 160 de state
- 11 decembrie: Este fondat UNICEF (Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite)
- 19 noiembrie: Primele alegeri parlamentare postbelice din România, declarate "libere și nestingherite", care au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice (79,86% din voturi). Primele alegeri la care femeile din România au drept de vot.
- 29 noiembrie: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor
- 20 decembrie: Este „etatizată” Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice
- 31 decembrie: Președintele SUA Harry S. Truman declară oficial sfârșitul celui de-al doilea război mondial
Arte, știință, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- 16 ianuarie: George Călinescu începe la Facultatea de Litere din Universitatea București, cursul "Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică" cu lecția de deschidere intitulată Sensul clasicismului
- 4 martie: Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra
- Mircea Florian publică Misticism și credință
- Mihai Ralea publică Explicarea omului
- Lucian Blaga publică Trilogia valorilor
- Gellu Naum publică Spectrul longevității: 122 de cadavre, Castelul Orbilor
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 3 ianuarie: John Paul Jones, muzician englez (Led Zeppelin)
- 4 ianuarie: Mihai Constantinescu, cântăreț român de muzică ușoară
- 5 ianuarie: Diane Keaton, actriță americană
- 6 ianuarie: Syd Barrett, muzician britanic, membru fondator al grupului Pink Floyd (d. 2006)
- 9 ianuarie: Virgil Săhleanu, lider sindical român (d. 2000)
- 20 ianuarie: David Lynch, regizor american
- 29 ianuarie: Irina Nicolau, folclorist, eseist (d. 2002)
-
John Paul Jones, muzician englez (Led Zeppelin)
-
Diane Keaton, actriță americană
-
David Lynch, regizor american
- 5 februarie: Charlotte Rampling, actriță engleză
- 14 februarie: Gil Dobrică, solist vocal român de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues (d. 2007)
- 7 martie: Daniel Goleman, scriitor și psiholog american
- 12 martie: Liza Minnelli, actriță și cântăreață americană de film, laureată Oscar
- 18 martie: Sorin Dumitrescu, pictor și grafician român
- 15 aprilie: Zamfir Dumitrescu, politician român
- 15 aprilie: Péter Agárdi, scriitor, critic și istoric literar maghiar
- 18 aprilie: Cristian Mandeal, muzician, pianist și dirijor român
- 30 aprilie: Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
-
Daniel Goleman, scriitor și psiholog american
-
George W. Bush, al 43-lea președinte al Statelor Unite
-
Sylvester Stallone, actor american
- 1 mai: Adriana Bittel, scriitoare română
- 1 mai: Gheorghe Mardare, plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist moldovean
- 10 mai: Rică Răducanu, fotbalist român
- 20 mai: Cher, cântăreață și actriță americană
- 30 mai: Dumitru Dragomir, politician român, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
- 5 iunie: Luminița Dobrescu, interpretă română de muzică ușoară
- 11 iunie: Viorel Pupeză, politician român
- 14 iunie: Donald Trump, investitor și om de afaceri american,al 45-lea Presedinte al SUA
- 18 iunie: Fabio Capello, fost fotbalist și actual antrenor de fotbal italian
- 1 iulie: Aimée Iacobescu, actriță română
- 2 iulie: Dan Verona, poet român
- 3 iulie: Dumitru Avram, politician român
- 6 iulie: George W. Bush, al 43-lea președinte al Statelor Unite
- 6 iulie: Sylvester Stallone, actor american
-
Angela Similea, cântăreață română
-
Ilie Năstase, jucător român de tenis de câmp
-
Mireille Mathieu, cântăreață franceză
- 9 iulie: Angela Similea, cântăreață română de muzică ușoară
- 19 iulie: Ilie Năstase, jucător român de tenis de câmp
- 22 iulie: Aspazia Cojocaru, jurist român și judecător al Curții Constituționale a României
- 22 iulie: Mireille Mathieu, cântăreață franceză
- 22 iulie: Petre Roman, politician român, prim-ministru al României
- 26 iulie: Georg Sporschill, activist social austriac stabilit în România
- 27 iulie: Alexandru Tocilescu, regizor român de teatru (d. 2011)
- 9 august: Bill Clinton, al 42-lea președinte al Statelor Unite
- 20 august: Laurent Fabius, om politic francez
- 30 august: Regina Anne-Marie a Greciei
-
Petre Roman, politician român, prim-ministru al României
-
Bill Clinton, al 42-lea președinte al Statelor Unite
-
Freddie Mercury, muzician englez (Queen)
- 2 septembrie: Billy Preston, muzician american de soul (d. 2006)
- 5 septembrie: Freddie Mercury, muzician englez (Queen) (d. 1991)
- 14 septembrie: Dida Drăgan, solistă vocală română
- 15 septembrie: Tommy Lee Jones, actor american
- 15 septembrie: Oliver Stone, regizor american
- 27 septembrie: Vasile Mocanu, politician român
- 1 octombrie: Coca Bloos, actriță română de teatru și film
- 8 octombrie: Harald Are Lund, producător norvegian
- 20 octombrie: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată Nobel
- 24 octombrie: Anda Călugăreanu, actriță și interpretă de muzică ușoară și folk (d. 1992)
- 27 octombrie: Mihaela Mihai, cântăreață română
-
Tommy Lee Jones, actor american
-
Oliver Stone, regizor american
-
Patti Smith, muziciană, compozitoare și poetă americană
- 6 noiembrie: Sally Field, actriță americană
- 14 noiembrie: Filip Georgescu, politician român
- 15 noiembrie: Mihail, Prinț de Saxa-Weimar-Eisenach, actualul șef al Casei de Saxa-Weimar-Eisenach
- 17 noiembrie: Drusilla Modjeska, scriitor australian
- 24 noiembrie: Julio Ducuron, pictor impresionist argentinian
- 2 decembrie: Gianni Versace, creator de modă italian (d. 1997)
- 14 decembrie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză
- 14 decembrie: Aura Urziceanu, cântăreață română și compozitoare de jazz
- 18 decembrie: Steven Spielberg, regizor american
- 30 decembrie: Patti Smith, muziciană, compozitoare și poetă americană
Decese[modificare | modificare sursă]
- 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, Șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)
- 17 februarie: Jutta de Mecklenburg-Strelitz (n. 1880)
- 20 martie: Henry Handel Richardson, scriitoare australiană (n. 1870)
- 24 martie: Barbu A. Știrbey, politician român (n. 1872)
- 26 martie: Arthur Verona, pictor român (n. 1868)
- 26 martie: Alexandru Zirra, compozitor și pedagog român (n. 1883)
- 30 martie: Victor Ion Popa, dramaturg român (n. 1895)
- 8 aprilie: Ilarie Voronca, poet român (n. 1903)
- 15 aprilie: Infanta Adelgundes, Ducesă de Guimarães (n. 1858)
- 9 mai: Pompiliu Constantinescu, critic literar (n. 1901)
- 20 mai: Jacob Christian Hansen Ellehammer, ceasornicar și inventator danez (n. 1871)
- 26 mai: Friedrich, Prinț de Waldeck și Pyrmont (n. 1865)
-
Barbu A. Știrbey, prim-ministru al României
-
Ion Antonescu, prim-ministru al României
-
H. G. Wells, scriitor englez
- 1 iunie: Ion Antonescu, prim-ministru al României (n. 1882)
- 1 iunie: Mihai Antonescu, politician român (n. 1904)
- 4 iunie: Traian Popovici, avocat și primar al orașului Cernăuți (n. 1892)
- 6 iunie: Gerhart Hauptmann, dramaturg german, laureat Nobel (n. 1862)
- 11 iunie: Sofia Nădejde, publicistă, prozatoare și autoare dramatică română, de orientare marxistă (n. 1856)
- 8 iulie: Józef Mehoffer, pictor și grafician austriac de origine poloneză (n. 1869)
- 15 iulie: Dimitrie Bagdasar, medic neurochirurg român (n. 1893)
- 16 iulie: Charlotte de Schaumburg-Lippe, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)
- 13 august: H. G. Wells, scriitor englez (n. 1866)
- 10 octombrie: Vittorio Emanuele, Conte de Torino (n. 1870)
- 15 octombrie: Hermann Göring, comandant militar german, al doilea om ca importanță în Germania Nazistă (n. 1893)
- 16 octombrie: Joachim von Ribbentrop, diplomat și politician german, ministru de externe al Germaniei naziste (n. 1893)
- 16 octombrie: Hans Frank, avocat german, guvernator general al Poloniei ocupate (n. 1900)
- 16 octombrie: Wilhelm Frick, avocat german, ministru de interne în Germania Nazistă și protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei (n. 1876)
- 16 octombrie: Alfred Jodl, general german, șeful Statului Major al Înaltului Comandament al Wehrmachtului (n. 1890)
- 16 octombrie: Wilhelm Keitel, feldmareșal german din Al Doilea Război Mondial (n. 1882)
- 16 octombrie: Julius Streicher, politician german, fondatorul săptămânalului Der Stürmer, principalul organ de propagandă antisemită nazistă din Al treilea Reich (n. 1885)
- 16 octombrie: Alfred Rosenberg, membru al partidului nazist (n. 1893)
- 16 octombrie: Arthur Seyss-Inquart, jurist și om politic austriac, guvernator al Olandei (n. 1892)
- 16 octombrie: Granville Bantock, compozitor englez (n. 1868)
- 4 decembrie: Infanta María de la Paz a Spaniei (n. 1862)
- 14 decembrie: I.Al.Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868)
- 25 decembrie: Henri Rang, călăreț român, medaliat olimpic (n. 1902)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică: Percy Williams Bridgman
- Chimie: James Batcheller Sumner, John Howard Northrop, Wendell Meredith Stanley
- Medicină: Hermann Joseph Muller
- Literatură: Hermann Hesse
- Pace: Emily Greene Balch, John Raleigh Mott
Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]
Europa[modificare | modificare sursă]
- Albania: Omer Nishani (președinte, 1946-1953)
- Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
- Austria: Karl Renner (președinte, 1945-1950)
- Belgia: Charles de Flandra (regent, 1944-1950)
- Bulgaria: Simeon al II-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1943-1946) și Vasil Kolarov (președinte, 1946-1947)
- Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
- Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
- Elveția: Karl Kobelt (președinte, 1946, 1952)
- Finlanda: Kaarlo Gustav Emil Mannerheim (1944-1946; anterior, regent, 1918-1919) și Juho Kusti Paasikivi (președinte, 1946-1956)
- Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
- Irlanda: Sean Thomas O Ceallaigh (O'Kelly) (președinte, 1945-1959)
- Islanda: Sveinn Bjornsson (președinte, 1944-1952)
- Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946) și Enrico De Nicola (președinte, 1946-1948)
- Iugoslavia: Ivan Ribar (președinte, 1945-1953)
- Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
- Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
- Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
- Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
- Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
- Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
- România: Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringe, 1927-1930, 1940-1947)
- Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
- Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
- Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
- Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
- Ungaria: Zoltan Tildy (președinte, 1946-1948)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922) și Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)
Africa[modificare | modificare sursă]
- Africa de sud: Gideon Brand van Zyl (guvernator general, 1946-1950)
- Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
- Barotse: Imwiko Lewanika (litunga, 1945-1948)
- Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
- Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
- Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
- Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
- Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
- Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
- Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
- Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
- Liberia: William Vacanarat Shadrach Tubman (președinte, 1943/1944-1971)
- Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
- Oyo: Adeniran (rege, 1945-1956)
- Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
- Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
- Tunisia: Muhammad al VIII-lea ibn Muhammad (VI) al-Amin (bey din dinastia Husseinizilor, 1943-1957; suveran, din 1956)
- Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)
Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]
- Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
- Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
- Bahrain: Salman al II-lea ibn Hamad (emir din dinastia al-Khalifah, 1942-1961)
- Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
- Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
- Iran: Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
- Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
- Liban: Bișara al-Khoury (președinte, 1943-1952)
- Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
- Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
- Siria: Șukri al-Kuwwatli (președinte, 1943-1949)
- Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
- Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)
Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]
- Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
- Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
- Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
- China: Jiang Jieshi (Jiang Zhongsheng) (președinte, 1928-1931, 1943-1949)
- Filipine: Sergio Osmena (președinte, 1944-1946) și Manuel A. Roxas (președinte, 1946-1948)
- India: John Colville (vicerege, 1945-1947)
- Indonezia: Ahmed Sukarno (președinte, 1945/1949-1967)
- Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
- Laos: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1945-1959; anterior, rege în Laosul superior, 1904-1945)
- Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
- Maldive: Abdul-Majid Didi (sultan, 1945-1952)
- Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
- Mataram (Surakarta): Pakubuwono al XII-lea (sultan, 1945-1949)
- Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
- Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
- Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946) și Pra Paramindra Maha Bhumibol Adulyadej (Rama al IX-lea) (rege din dinastia Chakri, din 1946)
- Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
- Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922) și Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)
- Vietnam, statul Annam: Ho Și Min (Nguyen Ai Quoc) (președinte, 1945-1969)
America[modificare | modificare sursă]
- Argentina: Edelmiro Julian Farrell (președinte, 1944-1946) și Juan Domingo Peron (președinte, 1946-1955)
- Bolivia: Gualbert Villaroel (președinte, 1944-1946), Nestor Guillen (președinte, 1946) și Tomas Monje Gutierrez (președinte, 1946-1947)
- Brazilia: Jose Linhares (președinte, 1945-1946) și Eurico Gaspar Dutra (președinte, 1946-1951)
- Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946) și Harold Rupert Leofric George Alexander (guvernator general, 1946-1952)
- Chile: Juan Antonio Rios Morales (președinte, 1942-1946), Alfredo Duhalde Vazquez (președinte, 1946), Vicente Merinho Bielech (1946) și Gabriel Gonzales Videla (președinte, 1946-1952)
- Columbia: Mariano Ospina Perez (președinte, 1945-1949)
- Costa Rica: Teodoro Picado Michalski (președinte, 1944-1948)
- Cuba: Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
- Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
- Ecuador: Jose Maria Velasco Ibarra (președinte, 1934-1935, 1944-1947, 1952-1956, 1960-1961, 1968-1972)
- El Salvador: Salvador Castaneda Castro (președinte, 1945-1948)
- Guatemala: Juan Jose Arevalo Bermejo (președinte, 1945-1951)
- Haiti: Elie Lescot (președinte, 1941-1946) și Dumarsais Estime (președinte, 1946-1950)
- Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
- Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946) și Miguel Aleman (președinte, 1946-1952)
- Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
- Panama: Enrique Adolfo Jimenez (președinte, 1945-1948)
- Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
- Peru: Jose Luis Bustamante y Rivero (președinte, 1945-1948)
- Statele Unite ale Americii: Harry S. Truman (președinte, 1945-1953)
- Uruguay: Juan Jose de Amezaga (președinte, 1943-1947)
- Venezuela: Romulo Gallegos (președinte, 1945-1948)
Oceania[modificare | modificare sursă]
- Australia: Henry William Frederick Albert de Gloucester (guvernator general, 1945-1947)
- Noua Zeelandă: Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946), Michael Myers (administrator, 1930, 1935, 1941, 1946) și Bernard Cyril Freyberg (guvernator general, 1946-1952)
- Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)