Minerit
Mineritul este o ramură a industriei, prin acest termen înțelegându-se totalitatea procedeelor de extracție a minereurilor situate în subteran (sub un strat de pământ) sau la suprafață.
Minerale și zăcăminte[modificare | modificare sursă]
Scoarța pământului (litosfera) conține o serie de minerale sub formă de zăcăminte de minereuri care după conținutul în 1.fier pot să fie: -feroase și -neferoase, 2.metale: - metalifere - nemetalifere (sare, gips, azbest, mică, feldspat).
- Mineralele sunt substanțe omogene din punct de vedere chimic și fizic, fiind frecvent substanțe solide cristalizate în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.
- Exemple de minerale: cuarțul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros = greu), grafitul (forma amorfă a diamantului) și diamantul.
- Determinarea unui mineral se face prin cunoașterii proprietăților lui fizice: - culoare -luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăți magnetice și radiactive etc.
Duritatea mineralelor este o proprietate importantă în minerit, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului). Mineralogul german-austriac Mohs (Carl Friedrich Christian Mohs (* 29. ianuarie 1773 Gernrode (Harz); † 29. September 1839 in Agordo, Italia) a stabilit o scară a durității mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarț, 8.topaz, 9.corindon, 10.diamant. De aici rezultă că duritatea cea mai mare o posedă diamantul cu care putem zgâria toate mineralele, fapt pentru care la șlefuirea cristalelor de diamant se poate folosi numai praful de diamant.
Rocile[modificare | modificare sursă]
Sunt asociații de minerale; cu studiul lor se ocupă geologia și ramura ei petrografia. După modul în care au luat naștere sunt -roci: magmatice sau vulcanice (andezite, bazalte etc) -sedimentare (ce au luat naștere prin acțiunea de eroziune, transport și depozitare a apei sau vântului de ex. loess) -metamorfice (cu alte de transformare a rocii inițiale prin factori din afară ca de presiune sau temperaturi ridicate). Așa s-a format de exemplu: marmora sau zăcămintele de cărbuni. Rocile care nu conțin minerale, sau metale sunt numite "steril".
Zăcămintele[modificare | modificare sursă]
Prin acțiunea vulcanilor care prin ajungerea magmei din adâncime prin crăpături ale scoarței terestre, aduce cu sine și minerale sau metale sub formă de filon de forme, mărimi diferite (miner. = vână), de exemplu minele (din Baia Sprie, Cavnic, Borșa) din județul Maramureș și din Munții Metaliferi, (regiunea Abrud, Roșia Montană, Țebea, Brad) precum și prin acțiunea de erodare și transport a apei, pe anumite văi (de ex. Arieș magh. Aranyos (aurifer) s-au găsit zăcăminte de aur sub formă de straturi.
Zăcămintele (după configurația și amplasarea lor în spațiu) pot apărea sub formă de:
- filon (zăcământ) (sau vână în limbajul minerilor) de exemplu filon de aur.
- cuib (zăcământ) de exemplu zăcămintele de molibden.
- strat (zăcământ) toate minereurile din rocile sedimentare ca de exemplu cărbunii de pământ.
Prospectarea și exploatarea[modificare | modificare sursă]
Mineritul are două faze mai importante:
- Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: -șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare.
- Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: -exploatare la suprafață (cariere, când zăcamântul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină).
Exploatarea minieră constă din: -lucrări miniere de deschidere - de pregătire -exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt:
- orizontale: galeria, abatajul,
- înclinate: planul înclinat, rostogolul
- verticale: puțul, suitorul
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Mineral
- Miner
- Minereu
- Listă de minerale
- Listă de roci
- Listă de geologi renumiți
- Georgius Agricola
- Baia sau Băița (denumirea unor localități miniere)
- Scurgerea de cianură de la Baia Mare (2000)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Boroneanț Vasile - Arheologia peșterilor și minelor din România
- Adevaratul Nautilus – minerii-roboti cuceresc adancurile, 9 iulie 2009, Alexandru Safta, Descoperă
- "Mineritul urban", o nouă formă a goanei după aur, 10 mai 2008, Arina Avram, Adevărul
- Mineritul spațial, noul obiectiv al miliardarilor de la Google, 22 aprilie 2012, Descoperă
- Minele UNESCO, de la târnăcop la turism, 21 februarie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Mineritul, meserie de muzeu, 28 octombrie 2009, Adevărul