1999

Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI

Decenii: Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 - Anii 1990 - Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040

Ani: 1994 1995 1996 1997 1998 - 1999 - 2000 2001 2002 2003 2004

1999 (MCMXCIX) a fost un an comun al calendarului gregorian. A fost desemnat:

Anul Internațional al Persoanelor Vârstnice de Națiunile Unite.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

11 august: Eclipsă totală de soare

17 august: Cutermur de pământ în Turcia. Stradă în Izmit.

24 martie-10 iunie: Războiul din Kosovo; Exod masiv al kosovarilor în Albania și Macedonia; lovituri aeriene NATO asupra Serbiei.

1 ianuarie: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
4 ianuarie: Greva minerilor din Valea Jiului. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Naționala a Huilei din Valea Jiului încep o grevă pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile, amenințând că vin la București, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Guvernul refuză să negocieze.
7 ianuarie: A început procesul împotriva președintelui american Bill Clinton, acuzat de sperjur.
13 ianuarie: Baschetbalistul american Michael Jordan și-a anunțat pentru a doua oară retragerea din circuitul NBA.
14 ianuarie: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri își dau acordul în scris pentru a veni la București.
15 ianuarie: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală.
18 ianuarie: A cincea mineriadă: Peste 10.000 de mineri încep un marș spre București.
20 ianuarie: A cincea mineriadă: Președintele convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru. În jurul orei 18.00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează.
21 ianuarie: A cincea mineriadă: La București are loc o conferină de presă comună a GDS, Alianța Civică, AFDPR, LADO, Asociația victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marș de protest față de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timișoara, peste o mie de reprezentanți ai societății civile organizează un miting de protest. La ora 15.00, minerii forțează barajul de la Costești, pe care după o oră îl penetrează.
22 ianuarie: A cincea mineriadă: „Pacea de la Cozia”, încep negocierile dintre comisia condusă de prim ministrul Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se încheie, primul–ministru declarând: Nici o parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara.
23 ianuarie: A cincea mineriadă: Miron Cozma și Romeo Beja, liderii minerilor, îl conving pe prim-ministrul Radu Vasile să redeschidă minele Dâlja și Bărbăteni și să promită o creștere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.
26 ianuarie: Întâlnire între papa Ioan Paul al II-lea și președintele Bill Clinton. Suveranul pontif ramâne la Saint-Louis 48 de ore.
7 februarie: Regele Hussein al Iordaniei moare iar fiul său, Abdullah II moștenește tronul.
17 februarie: A șasea mineriadă: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre Capitală.
12 martie: Ungaria, Polonia și Cehia se alătură NATO.
21 martie: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard și britanicul Brian Jones, a reușit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile.
23 martie: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice.
24 martie: Începutul agresiunii NATO contra Iugoslaviei. Raidurile NATO au provocat, din cauza unor "erori în stabilirea țintelor", victime civile: cel putin 484 de morți, potrivit unor surse sârbe. Numărul refugiaților s-a ridicat la circa 800.000.
25 martie: Revoltă anti-NATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cocktail-uri Molotov ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.
5 aprilie: În urma unui raid al NATO, vizând cazarmele din localitatea minieră Aleksinac (200 km sud de Belgrad), 17 civili au fost uciși din cauza unei bombe de 250 kg, ghidată prin laser, dirijată asupra unei zone rezidențiale. La 6 aprilie, Pentagonul admite că bomba, lansată de un avion american, și-a ratat ținta.
7 aprilie: Fundația Națională pentru Știință și Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Șerban, Premiul de Excelență în Cultura Românească.
8 aprilie: Iugoslavia: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.
9 aprilie: Președintele rus Boris Elțîn cere Occidentului să nu împingă Rusia spre o implicare în conflictul iugoslav, pentru că acest lucru ar însemna declanșarea unui război european sau chiar mondial.

Mars Climate Orbiter în timpul testelor

11 aprilie: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune de tip AGNHI.
15 aprilie: Abdelaziz Bouteflika a câștigat alegerile prezidențiale din Algeria.
23 aprilie: Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro, pentru poezia sa universală. Premiul este înmânat în ziua morții lui Cervantes, în aula Universității din Alcala de Henares (localitatea în care s–a născut creatorul lui "Don Quijote").
7-9 mai: Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică la București, prima vizită a unui suveran pontif în România.
28 mai: Scandalul dioxinei. Descoperirea unor animale contaminate cu dioxină și vândute de Belgia câtorva mii de ferme din lume.
24 iunie: Chitara cu care Eric Clapton a înregistrat Layla a fost vândută pentru 497.500 $.
1 iulie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoțian ales în ultimii 300 de ani.
5 iulie: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului German) începe să se mute oficial din Bonn la Berlin.
25 iulie: Ciclistul american Lance Armstrong câștigă primul său Tur al Franței.
11 august: Eclipsă totală de soare vizibilă și din România.
21 octombrie: A apărut la București primul număr al revistei Playboy.
25 octombrie: A avut loc primul transplant de cord din România, executat la Spitalul de Urgență Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Șerban Brădișteanu.

31 dec: Inaugurare Millennium Dome, Londra

31 octombrie: Mika Hakkinen câștigă al doilea titlu mondial la Formula 1.
6 noiembrie: În cadrul unui referendum constituțional, australienii resping, în proporție de 54%, instaurarea republicii.
15 decembrie: Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensații persoanelor care au fost supuse la muncă forțată în timpul nazismului.
3 decembrie: Naveta americană Mars Polar pierde contactul cu Pământul după ce ajunge în apropiere de Marte. Proiectul, în valoare de 165 milioane de dolari, este anulat.
20 decembrie: Începând cu această dată, Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, revine sub administrarea R.P.Chineze, având statutul de Regiune Administrativă Specială.
31 decembrie: Președintele rus Boris Elțîn demisionează și va fi înlocuit de Vladimir Putin.
31 decembrie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii inaugurează „Millennium Dome” la Londra.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

20 iulie: Alexandra de Hanovra, fiica prințesei Caroline de Monaco și a prințului Ernest-Auguste de Hanovra
29 septembrie: Juan Valentín Urdangarin, fiul Cristinei de Borbón, infanta Spaniei și a lui Iñaki Urdangarin

Decese[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

18 ianuarie: Marian Papahagi, critic literar, eseist și traducător român (n. 1948)

Februarie[modificare | modificare sursă]

1 februarie: Rudolf Kárpáti, scrimer olimpic maghiar (n. 1920)
25 februarie: Glenn T. Seaborg, chimist american, laureat al Premiului Nobel în 1951 (n. 1912)

Martie[modificare | modificare sursă]

4 martie: Vlad Mușatescu, scriitor și umorist român (n. 1922)
7 martie: Stanley Kubrick, regizor american (n. 1928)
8 martie: Adolfo Bioy Casares, prozator argentinian (n. 1914)
12 martie: Yehudi Menuhin, violonist și dirijor american (n. 1916)
22 martie: Valeriu Cristea, critic literar român (n. 1937)
26 martie: Adolfo Bioy Casares, prozator argentinian (n. 1914)

Iulie[modificare | modificare sursă]

3 iulie: Mia Braia, cântăreață română de romanțe, muzică ușoară și muzică populară (n.1911)
5 iulie: Liviu Petrescu, critic, istoric iterar și eseist român (n.1941)
12 iulie: Mircea Nedelciu, scriitor român (n. 1950)
14 iulie: Cornel Regman, critic și istoric literar român (n. 1919)
16 iulie: Dan Sava, artist român (n. 1966)