Drog

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iunie 2014.
  • Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iunie 2014.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iunie 2014.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Cafea
Plantă de cânepă

Drogurile practic sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl intalnim în rândul drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.[1]

Activități comune[modificare | modificare sursă]

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:

- cofeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.
- etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul și berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan și Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- opiacee și opioide – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și Bolivia. Cocaina este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina, utilizate în medicină și stomatologie pentru anestezie locală.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor

4. Cannabis sau cânepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adăugată în produsele de patiserie, alte alimente, în băuturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).

Antipsihotice[modificare | modificare sursă]

1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului durează câteva ore. Efecte plăcute sau neplăcute, în funcție de montajul mintal = expectanța consumatorului.

2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite. eft-center |250px

Mod de funcționare[modificare | modificare sursă]

Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:

Neurotransmițător/receptor Clasificare Exemple
Serotonină Antagoniști ai receptorilor pentru serotonină LSD, psilocibină, mescalină, DMT
Inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRIs) fluoxetine, sertraline
Substanțe care stimulează eliberarea de serotonină
GABA Antagoniști ai receptorilor pentru GABA etanol, barbiturice, diazepam, tujonă
Inhibitori ai recapturării GABA tiagabină
Antagoniști selectivi ai receptorilor pentru GABA muscimol, acid ibotenic
Receptori Opioid-ergici Agoniști ai receptorilor pentru μ-opioid morfină, heroină, oxicodonă
Receptori pentru μ-opioid (agoniști inverși) naloxonă, naltrexonă
Agoniști ai receptorilor pentru κ-opioid salvinorin A, butorphanol, nalbuphine
Dopamină Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină cocaină, amfetamină, metilfenidat
Antagoniști ai receptorilor pentru dopamină haloperidol, droperidol
Monoamin oxidază (MAO) Inhibitori MAO (Monoamin oxidază) (MAOIs) phenelzine, iproniazid
Molecule ce interacționeaza cu transportorul de MAO amfetamină, metamfetamină
Receptor NMDA Antagoniști ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat) ketamină, PCP, DXM
Norepinefrină Inhibitori ai recaptării de norepinefrină amoxapine, atomoxetine, mianserin
Cannabinoid receptor Agoniști ai receptorilor cannabinoid-ergici THC
Acetilcolină Substanțe colinergice (agoniști ai acetilcolinei) nicotină
Substanțe anticolinergice (antagoniști ai acetilcolinei) scopolamină, dimenhydrinat, difenhidramină
Adenozină Metilxantine (Antagoniști ai receptorilor pentru adenozină [2]) cafeină, teobromină
Receptor AMPA Antagoniști ai receptorilor AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic) acid kinurenic, NBQX
Melanocortin receptor Antagoniști ai receptorilor pentru melanocortină bremelanotid

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Substanțe:

Substanțe:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Despre droguri
  2. ^ Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and Related Nonprescription Sympathomimetics

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, Andrei Oișteanu, Polirom, Iași, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Înlocuitorii drogurilor

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drog&oldid=10918323