Țara Galilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Țara Galilor
Wales
Cymru (galeză)
Drapelul Țării Galilor Stema Țării Galilor
Drapelul Țării Galilor Stemă
DevizăCymru am byth
(galeză: Țara Galilor pentru totdeauna)
ImnHen Wlad Fy Nhadau
Amplasarea Țării Galilor
Țara Galilor în componența Marii Britanii și a Uniunii Europene
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Cardiff
51°29′N 3°11′V / 51.483°N 3.183°V / 51.483; -3.183
Limbi oficiale Galeză, engleză
Sistem politic Monarhie constituțională
 -  Regină Elisabeta a II-a
 -  Prim-ministru David Cameron
 -  Întâi ministru1 Carwyn Jones
Legislativ National Assembly for Wales[*]
Suprafață
 -  Total 20.779 km² (locul 3 în Regatul Unit)
Populație
 -  Recensământ 2011 3.063.456 locuitori 
 -  Densitate 147,4 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 2006
 -  Total 85,4 miliarde dolari 
 -  Pe cap de locuitor 30,546 dolari 
Monedă Liră sterlină (GBP)
Prefix telefonic 44
Domeniu Internet .uk2, .eu3
Fus orar UTC/UTC+1
1(engleză First Minister) Este șeful guvernului regional.
2Codul ISO 3166-1 este GB, dar domeniul .gb nu este în uz.
3 Domeniul .eu aparține Uniunii Europene, din care Regatul Unit face parte.

Țara Galilor (engleză Wales, galeză Cymru, pronunțat /ˈkəmrɨ/  ( audio)) este una dintre cele patru țări tradiționale care formează Regatul Unit. Capitala sa este Cardiff.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele Wales provine din cuvântul germanic walh sau waelisc, cuvânt ce se referea la popoarele străine romanizate.[1] Numele nativ în limba galeză este Cymru, dar se preferă varianta modernă Cymry (care înseamnă la modul concret "Țara Cymrilor"). Originea cuvântului Cymry provine din termenul britonic combrogi.[2]

Numele galez pentru angli, saxoni și iuti era sais (singular) și season (plural); acesta este numele galez modern pentru englezi.

O problemă de limbă română: galez în țara „galilor”[modificare | modificare sursă]

Numele în limba română al acestei țări a fost, se pare, construit în mod eronat, printr-o traducere greșită a numelui francez al țării, Pays de Galles, literal „țara Galles”, prin „țara galilor” (în timp ce în franceză, ca și în majoritatea limbile europene, numele acestei țări este construit cu referire la teritoriul însuși, iar nu la etnia locuitorilor lui).

Eroarea vine probabil dintr-o confuzie între termenii „gal” și „galez”, înlesnită de asemănarea fonetică.

Numele „Wales”, transpus în limbile neo-latine, suferă o transformare prin care W e înlocuit cu G (în același fel în care numele Wilhelm sau William este Guillaume în franceză și Guillermo în spaniolă): Pays de Galles în franceză, Galles în italiană, Gales în spaniolă și portugheză. Forma corectă în română ar putea fi pur și simplu Wales (ca în limbile germanice, slave sau în maghiară) sau ar putea urma modelul latin în forme ca „Țara Galeză”, „Țara Galezilor”, „Gales” sau chiar „Galezia” , dar în niciun caz „Țara Galilor”. Termenul românesc „galez” vine din francezul „gallois” (literal, locuitor al țării Galles, al Wales), care nu înseamnă nici pe departe „gal” (locuitor al Galiei, în franceză, „gaulois”), și totuși numele adoptat în română pentru Wales este „Țara Galilor”.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere administrativ, Țara Galilor a fost divizată în 22 de comitate, în 1996. Acestea sunt autorități unitare responsabile cu totalitatea serviciilor locale, inclusiv educația, securitatea socială, mediul și infrastructura. Sub acest nivel există consilii ale comunităților, cu puteri similare cu ale parohiilor civile engleze.

Regina Regatului Unit este reprezentată de un Lord locotenent în opt regiuni ale Țării Galilor, care sunt combinații de comitate. Cele 13 comitate tradiționale ale Țării Galilor sunt, de asemenea, utilizate ca zone geografice.

Harta Marii Britanii și a Irlandei, cu Țara Galilor în verde închis

Statutul de oraș în Regatul Unit este aprobat prin decizii ale reginei. În Țara Galilor există cinci astfel de orașe:

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lloyd, John Edward (1911). „Note to Chapter VI, the Name "Cymry"”. A History of Wales from the Earliest Times to the Edwardian Conquest. I (ed. Second). London: Longmans, Green, and Co. (publicat la 20 februarie 1912). pp. 191–192. http://books.google.com/books?id=NYwNAAAAIAAJ&pg=PA191. 
  2. ^ Davies (1994) p. 69

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]