República de Guatemala
Tlacatlahtohcayotl Cuauhtemallan
Tlacatiyancuicatl : Cuauhtemallantlacatiyancuicatl
Tecuacan
• Ancayotl
Altepetl Cuauhtemallan
14°38' N 90°33' O
Hueyaltepetl
Altepetl Cuauhtemallan
Tecpantlahtolli
Caxtillantlahtolli ihuan 20 macehuallahtolli1
Tenahuatiyotl
Tlacatlahtohcayotl tlacatepacholiztli, tecpantlahtolli huan federal
Jimmy Morales Cabrera
Nequetzaliztli
• Omopeuh
• Omotlami
Itech Caxtillan
16 chicnahui metztli , 1810
27 chicnahui metztli , 1825
Tlaixpayotl
• Mochi,
• % atl
Tlahtohcayotenco
Hueyatenco
Inic 15
1 972 550 km2
2.5%
3 117.9 km ica Mexihco ; 960 km ica Cozcatlan ihuan 176 km ica Belice
11 122
Nelihuahcapanca
Tajumulco
Chanehqueh
• Mochi
• Pozahuacayotl
16,051,208 est[1]
52.3 hab/km2
Tlacatocaitl
Cuauhtemallantl
PIB (nominal)
• Mochi (2009 )
• PIB per capita
Inic 14
US$ 874 902 millones
US$ 8 143
PIB (PPA )
• Mochi (2009 )
• PIB per capita
Inic 11
US$ 1 540 207 millones
US$ 14 336
IDH (2010)
Nemachiyōtīlli:Creciente 0,750[2] (Inic 56 ) – pani
Tomin
Quetzal (Q, GTQ
)
Cemanahuacahuitl
UTC-6
Matlatzalantli
.gt
Tepozehecanonotzalli
+52
Tlahuilehecanonotzalli
4AA-4CZ, 6DA-6JZ, XAA-XIZ
Tlaohuihcaihcuilolli
484 / MX / MEX
Olochcalpolli ica: TLCAN , ONU , OEA , OCDE , APEC , G3
1 No existe declaratoria constitucional de lengua oficial. La Ley General de Derechos Lingüísticos de los Pueblos Indígenas señala que todas las lenguas indígenas que se hablen son lenguas nacionales e igualmente válidas en todo el territorio nacional.
2 Toquiliztequitl: FMI.
In Tlacatlahtohcayotl Cuauhtemallan (caxtillantlahtolli : República de Guatemala ahnozo Guatemala ihuan Mayatlahtolli : Kujatemalja’ ), tlacatiyan tlatectli Tlahco Ixachitlan , ipan in mictlancihuatlampa tenco. In Altepetl Cuauhtemallan itecuacan ca.
Cauauhtemallan cuaxochtia in mictlampa ihuan in cihuatlampa ica Mexihco , in huitztlantlapcopa ica Cozcatlan , in huitztlampa ica in Ilhuicaātl Pacífico , ihuan in tlapcopa ica Belice , in Hueyatl Caribe ihuan Honduras .
Inin altepetl omocuep itlaltoca ipampa nahuatlahtolcopa: Cuauhtemallan . Inin tocaitl huehcauh tlalcuepa canahpa Guatemala caxtillahtoltica. Occe tlahtolli omopeuh motenehua cuahuitl ihuan -temallan ahnazo lolco cuauhtlahtzalan nahuatlahtoltica.
Cuauhtemallan ixeliuhca
Departamento
Chānehqueh
Tlaīxpayōtl
Tecuacan
Tlacatlahtohcayotl Cuauhtemallan
12,728,111
108,890
Altepetl Cuauhtemallan
1. Pani Verapaz
776,246
8,686
Cobán
2. Tlani Verapaz
215,915
3,124
Salamá
3. Chīmaltenānco
446,133
1,979
Chīmaltēnanco
4. Chiquimollān
302,485
2,376
Chiquimollān
5. Petén
366,735
35,854
Flores
6. El Progreso
139,490
1,922
Huāxātōyāc
7. In Quiche
655,510
8,378
Santa Cruz Quiche
8. Itzcuintlān
119,897
4,384
Itzcuintlān
9. Cuauhtemallan
2,538,227
2,126
Altepetl Cuauhtemallan
10. Āhuēhuētenānco
846,544
7,400
Āhuēhuētenānco
11. Izabal
314,306
9,038
Puerto Barrios
12. Xālāpan
242,926
2,063
Xālāpan
13. Xōchiāpan
389,085
3,216
Xōchiāpan
14. Quetzaltenānco
503,857
1,951
Quetzaltenānco
15. Retalhuleu
241,411
1,856
Retalhuleu
16. Zacatepēc
248,019
465
Huehcāuh Cuauhtēmallān
17. San Marcos
794.951
3,791
San Marcos
18. Santa Rosa
301,370
2,955
Cuilāpan
19. Sololá
307,661
1,061
Sololá
20. Xōchitepēc
403,945
2,510
Mazātenānco
21. Totōnicāpan
339,254
1,061
Totōnicāpan
22. Zacaāpan
200,167
2,690
Zacāpan
CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin; LOCKHART, James; SHROEDER, Susan īhuān NAMALA, Doris. Annals of his time . Stanford University Press, 2006. (Inglatlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin. Las ocho relaciones y el memorial de Colhuacan . (Caxtillāntlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
↑ Error on call to Template:cite web : Parameters url and title must be specifiedPNUD (4 de noviembre de 2010). hdr.undp.org: (caxtillāntlahtōlli) (PDF). Ihcuilōni īpan 04/11/10 .