Slovacia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Republica Slovacă
Slovenská Republika
Drapelul Slovaciei Stema Slovaciei
Drapelul Slovaciei Stema Slovaciei[*]
ImnNad Tatrou sa blýska
"Fulger peste Munții Tatra"

Amplasarea Slovaciei
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Bratislava
Limbi oficiale Slovaca
Sistem politic republică
 -  Șef de stat Andrej Kiska
 -  Șef de guvern Robert Fico[*]
Legislativ National Council of Slovakia[*]
Independență
 -  de Austro-Ungaria
ca Cehoslovacia
28 octombrie 1918 
 -  Dizolvarea Cehoslovaciei 1 ianuarie 1993 
Suprafață
 -  Total 48,845 km² (locul 127)
 -  Apă (%) 0%
Populație
 -  Estimare  5.414.937 (locul 103)
 -  Densitate 111 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total 87.129 miliarde $ 
 -  Pe cap de locuitor 19.000 $ 
Monedă euro (€, EUR)
Prefix telefonic 421
Domeniu Internet .sk
ISO 3166-2 SK
Fus orar UTC +1 / +2

Slovacia, oficial Republica Slovacă (slovacă: Slovensko, oficial Slovenská republika) este un stat fără ieșire la mare din Europa Centrală, cu o populație de peste cinci milioane de locuitori, și o suprafață de aproximativ 49.000 km². Se învecinează cu Ucraina la est, cu Polonia la nord-est, cu Cehia la nord-vest, cu Austria la vest și cu Ungaria la sud. Capitala și cel mai mare oraș este Bratislava, localizat în sud-vestul țării. Slovacia este un membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC și a altor organizații internaționale.

În antichitate, teritoriul a fost locuit de triburi dacice, celtice și germanice, iar peste câteva secole, teritoriul fusese încorporat în Imperiul Roman.

Poporul de origine slavă, ai cărui strămoși au ajuns pe teritoriul actualei Slovacii între secolele V și VI, în timpul Migrațiilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au aparținut Imperiului lui Samo, prima entitate politică a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar și apoi Cehoslovaciei. Un stat separat slovac a existat în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 1939-1945, urmând într-un final să devină iarăși parte a Cehoslovaciei. Slovacia și-a obținut independența pe 1 ianuarie 1993, în urma unei dizolvări pașnice a Cehoslovaciei, numită și Divorțul de Catifea.

Slovacia este un stat dezvoltat cu o economie cu venit ridicat.[1][2] cu una dintre cele mai mari rate de creștere din UE și OECD.[3] Țara s-a alăturat Uniunii Europene în 2004 și Zonei euro pe 1 ianuarie 2009.[4] Slovacia, împreună cu Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania sunt unicele țări din fostul bloc comunist care fac parte din Uniunea Europeană, Zona Schengen și NATO simultan.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Înainte de secolul V d.Hr.[modificare | modificare sursă]

Începând cu aproximativ 450 î.Hr., pe teritoriul actual al Slovaciei s-au așezat celții, care au construit oppida puternice în Bratislava și Havránok. Biatecii, monezile de argint cu numele regilor celți, reprezintă cea mai veche formă de scriere cunoscută în Slovacia. Din anul 6 d.Hr., Imperiul Roman, aflat în plină expansiune, a construit și menținut un lanț de avanposturi în jurul Dunării. Regatul Vannius, un regat barbar fondat de tribul germanic Quadi, a existat în Slovacia vestică și centrală din 20 până în 50 d.Hr.

State slave[modificare | modificare sursă]

Populația de origine slavă s-a așezat în teritoriul actual al Slovaciei în secolul V d.Hr., ce s-a amestecat cu celți, romani si germanici, traco-daci. Slovacia de vest a fost centrul Imperiului lui Samo din secolul VII. Un stat slovac, cunoscut ca Principatul Nitra, a apărut în secolul VIII, și conducătorul lui, Pribina, a consacrat prima biserică creștină de pe teritoriul Slovaciei în 828. Împreună cu Moravia învecinată, a constituit nucleul Moraviei Mari, începând cu anul 833. Apogeul acestui imperiu slavonic a fost găzduirea sfinților Chiril și Metodiu în 863, în timpul domniei prințului Rastislav, precum și expansiunea teritorială din timpul regelui Svatopluk I.

Regatul Ungariei[modificare | modificare sursă]

După dezintegrarea Moraviei Mari, la începutul secolului X, maghiarii au anexat treptat teritoriul actual al Slovaciei. La sfârșitul secolului X, Slovacia de sud-vest a fost încorporată în Principatul Ungar, aflat pe atunci în expansiune (după anul 1000 devine Regatul Ungariei). Mare parte din Slovacia a fost integrată în Regatul Ungariei până în c.1100, iar regiunile din nord-est până în c.1300. Datorită nivelului său de dezvoltare economică și culturală ridicat, Slovacia și-a menținut o poziție importantă în cadrul noului stat. Timp de aproximativ două secole, s-a bucurat de autonomie ca Principatul Nitra, în cadrul Regatului Ungariei. Așezările slovace s-au extins până în zona nordică și sudestică a Ungariei actuale, în timp ce maghiarii au început să se stabilească în sudul Slovaciei actuale. Compoziția etnică s-a diversificat prin așezarea germanilor carpatici (din secolul XIII), a valahilor (din secolul XIV), și a evreilor.

Rezultatul invaziei mongole din 1241, și al foametei derivate, a fost o pierdere masivă de populație. Cu toate acestea, Slovacia medievală a fost caracterizată mai degrabă de orașe active, construcția multor castele de piatră, și dezvoltarea artelor. În 1467, regele Matei Corvin a fondat prima universitate în Bratislava, dar instituția a fost desființată după moartea acestuia.

După ce Imperiul Otoman și-a început expansiunea pe teritoriul Regatului Ungariei, ocupând Buda la începutul secolului al XVI-lea, centrul Regatului s-a mutat către Slovacia, iar Bratislava (cunoscută ca Pressburg, Pozsony, Pressporek sau Posonium pe atunci) a devenit capitala „Ungariei Regale” în 1536. Dar războaiele otomane și revoltele frecvente împotriva Monarhiei Habsburgice au cauzat distrugeri, în special în zonele rurale. Pe măsură ce turcii s-au retras din Ungaria în secolul al XVIII-lea, importanța Slovaciei în cadrul regatului a scăzut, deși Bratislava și-a menținut statutul de capitală a Ungariei până în 1848, când Budapesta a fost declarată noua capitală.

În timpul revoluției din 1848-49 slovacii au fost de partea împăratului austriac, deoarece scopul lor era separarea de partea ungară a monarhiei austriece, dar nu și-au putut îndeplini obiectivul. În timpul Dualismului Austro-Ungar (1867-1918), slovacii au avut de suferit de pe urma politicii dure de maghiarizare a guvernului ungur.

Republica Slovacă (1939-1945)[modificare | modificare sursă]

După invadarea Cehiei, Hitler l-a invitat pe monseniorul Jozef Tiso la Berlin, pentru a-l îndemna să proclame independența Slovaciei. Tiso a refuzat să ia decizia proclamării independenței fără a consulta dieta. Hitler a fost de acord ca problema independenței să fie hotărâtă de Dieta slovacă (parlamentul). La 14 martie 1939, a fost convocată Dieta. În sesiunea parlamentului, Tiso a prezentat un raport asupra discuțiilor cu Hitler, iar deputații au aprobat, în unanimitate, proclamarea independenței. Jozef Tiso a fost numit prim-ministru al noii republici. Nu peste multă vreme Slovacia a fost atacată de Ungaria iar Germania, deși avea un tratat de protecție cu Slovacia, nu a sprijinit Slovacia în acest război iar slovacii au fost siliți să piardă un ținut cu 1,697 km².

Împreuna cu Germania și Uniunea Sovietică, Slovacia a atacat Polonia pentru a-și recâștiga pământurile pierdute în 1938 și, respectiv, 1922. De asemenea, a luat parte la Operațiunea Barbarossa.

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Cehoslovacia a fost reînființată.

Politica Slovaciei[modificare | modificare sursă]

Slovacia este o republică, condusă de un președinte, ales prin vot direct și universal la fiecare cinci ani. Puterea executivă este exercitată de către prim-ministru, care este, de obicei, șeful partidului sau al coaliției majoritare din parlament, numit fiind de președinte. Restul guvernului este numit de către președinte la recomandarea primului ministru.

Puterea legislativă este constituită de Consiliul Național al Republicii Slovace (Národná Rada Slovenskej Republiky), parlament monocameral format din 150 de membri. Parlamentarii sunt delegați pentru un mandat de patru ani proporțional cu voturile obținute.

Puterea judecătorească este reprezentată de către Curtea Constituțională (Ústavný súd), care decide chestiunile constituționale. Cei 13 membri ai săi sunt numiți de președinte, de pe o listă de candidați realizată de Parlament.

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Slovacia este împărțită în 8 regiuni (kraje, la singular kraj), denumite după capitala lor:

Harta Slovaciei

De asemenea, există 79 de districte (okres), ce nu au rol administrativ, fiind utilizate doar pentru statistici.

Geografie , locuri turistice :[modificare | modificare sursă]

Capitala sa este Bratislava (vechiul Pressburg), cu o populație de 430.000 locuitori. Celelalte orașe importante sunt Košice (Cașovia), Prešov, Nitra, Žilina, Banská Bystrica, Trnava

Coordonate georafice: 48°40’ lat. N, 19°30’ long.E Suprafața: uscat: 48800 km². apă: 45 km² Lungime de frontieră: 1524 km Lungime de coastă: 0 km Extreme de elevație: punctul cel mai înalt: Gerlachovsky Stit(2655 m); punctul cel mai jos: râul Bodrok(94 m)

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful este predominant muntos, pe teritoriul Slovaciei aflându-se edificiul Carpaților Mici(altitudinea maximă 768 m) și Carpaților Albi(cca. 1000 m și cu desfășurare mai largă, cuprinzând numeroși martori de calcare jurasice). În nordul țării se află Masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanțul Carpatic - Gerlachovsky Stit(2655 m). Există un număr mare de forme glaciare(văi glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciare în care s-au format lacuri, etc.). În partea meridională a Masivului Tatra Înaltă se găsește Masivul Tatra Joasă alcătuit predominant din roci dure(granite și șisturi cristaline), cu max. 2043 m în vf. Dumbier. În sudul acestora, un culoar tectonic orientat est-vest, drenat de râul Hron, desparte munții din nord de Munții Metaliferi, joși, cu altitudini ce depășesc rar 1400 m(max 1477m). Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespund Câmpiei Dunării în sud-vest(200-300 m), Câmpiei Tisei în sud-est.

Peisajul slovac este foarte contrastant la nivelul reliefului. Carpații (la poalele cărora se află Bratislava) se întind pe cea mai mare parte a nordului țării. Printre aceștia, se disting Munții Tatra (Tatry), care sunt o destinație foarte populară pentru schi și care, de asemenea, conțin numeroase lacuri și văi, precum și cele mai înalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovský (2.655 m) și Krivan, simbol al țării.

Câmpiile se găsesc în sud-vest (de-a lungul Dunării) și sud-est. Cele mai mari râuri slovace, altele decât Dunărea (Dunaj) sunt afluenții acestuia, Váh și Hron, precum și Morava care formează frontiera cu Austria.

Clima[modificare | modificare sursă]

Este temperată, cu veri relativ răcoroase și ierni friguroase, înnorate și umede (precipitații abundente sub formă de ninsoare), care ating peste 2000 mm anual în Munții Tatra. În iulie, temperatura medie este de 21°C iar în ianuarie de -1°C.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Slovacia dispune de o bogată rețea hidrografică, cele mai importante râuri sunt: Dunărea, trece prin Bratislava, cu anfluenții principali Vah și Hron; Torysa și Ondava. Cursurile principale de apă (Nitra, Hron) sunt drenate de Dunăre, fluviu care limitează Slovacia în sud.

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de stepă. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări trăiesc în văi. În ape trăiesc crapul, știuca și păstrăvul.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naționalitate slovacă (86%). Cea mai mare minoritate etnică este cea a maghiarilor din Slovacia (8,5%), care sunt concentrați în sudul și estul țării, la frontiera cu Ungaria. Celelalte grupuri etnice cuprind țiganii, cehii, rutenii, ucrainenii, germanii și polonezii.

Structura confesională, conform recensământului din 2001, era următoarea:

12,9% din totalul locuitorilor s-au declarat fără confesiune, iar 2,99% nu au dorit să-și declare apartenența religioasă.

Rata natalității: 10,65‰

Rata natalității: 9,45‰

Rata fertilității: 1,33 copii născuți/femeie

Educație[modificare | modificare sursă]

Slovacia are 10 de ani de învățământ obligatoriu. Elevii merg la școală cinci zile pe săptămână, de luni până vineri. Zilele de sâmbătă ca zile de școală au fost anulate înainte de anii 1980. Vacanța de vară este de la 1 iulie până la sfârșitul lunii august (la universități, de asemenea, în luna iunie), o săptămână în jurul sărbătorii de Crăciun și de Paște, în primăvară, și în zilele de sărbătoare oficială.

Un an școlar este format din două semestre. Primul se termină,în toate școlile, la sfârșitul lunii ianuarie , cel de-al doilea înainte de începutul vacanței de vară. Elevii din învățământul primar și gimnazial studiază, de obicei, în clasă, circa 6 ore pe zi. Sistemul educației este finanțat de stat de și toate manualele și materialele de instruire la nivel preuniversitar sunt libere (returnate la sfârșitul semestrului) - în majoritatea cazurilor, cel puțin. Cu toate acestea, există și școli private care sunt cu plată.

Economie[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Sportul național este hocheiul pe gheață. Slovacii au câștigat campionatul mondial în 2002.

O curiozitate turistică rară și interesantă din Slovacia orientală (lângă Košice) este numărul mare de biserici rurale din lemn de pădure, care aduc la așa-numitele stavkirke din Norvegia.

Patrimoniu din lumea întreagă[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Slovacia:

  • Satul Vlkolinec (1993)
  • Spišský Hrad și monumentele culturale asociate (1993)
  • Localitatea minieră Banská Štiavnica (1993)
  • Peștera din Aggtelek și Carstul Slovac (1995, 2000)
  • Centrul vechi istoric din Bardejov (2000)
  • Pădurile vechi de mesteacăn din Carpați (2007)

Turism adevărat[modificare | modificare sursă]

Un rol principal îl are capitala. În 2006, Bratislava avea 77 facilități comerciale de cazare (dintre care 45 erau hoteluri), cu o capacitate totală de 9.940 de paturi.[125] Un total de 686.201 vizitatori, dintre care 454.870 erau străini, au stat cel puțin o noapte acolo. Cu toate acestea, mare parte dintre turiști vizitează Bratislava o singură zi, și numărul lor exact nu este cunoscut. Majoritatea turiștilor străini provin din Republica Cehă, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Austria, Franța, Statele Unite, Japonia și Ungaria. În Slovacia sunt și diverse destinații montane destinate schiatului, precum și destinații balneare.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de cele mai multe țări europene, agricultura slovacă este axată pe producția vegetală. Se practică, în principal, culturi de cereale (grâu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr și cartofi.

Transporturile[modificare | modificare sursă]

Sunt diversificate, dar rețeaua este influențată de masivele muntoase. Slovacia beneficiază și de transport fluvial, datorită Dunării.

Diverse[modificare | modificare sursă]

Slovaci faimoși : Alexander Dubček, Milan Rastislav Štefánik, Richard Müller (cântăreț), Daniela Hantuchová, Max Jason Mai (cântăreț).

Vezi și alte lucruri precum :[modificare | modificare sursă]

Referințe la :[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bank Country Classification, 2007
  2. ^ Advanced economies”. IMF. 14 septembrie 2006. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/01/weodata/weoselco.aspx?g=110&sg=All+countries+%2f+Advanced+economies. Accesat la 16 octombrie 2010. 
  3. ^ CIA – The World Factbook – Country Comparison :: National product real growth rate”. CIA. 2008. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2003rank.html. Accesat la 1 decembrie 2009. 
  4. ^ Kyiv Post. Independence. Community. Trust - World - Slovakia 16th country to adopt euro”. Kyivpost.com. http://www.kyivpost.com/news/world/detail/32570/. Accesat la 22 mai 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]