Kaaba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Kaaba
Kabaa.jpg
Kaaba
General
Localizare: Arabia Saudită Mecca, Arabia Saudită
Regiune: Hijaz
Fondator: Avraam
Detalii arhitecturale
Înălțime maximă: 13,1 metri


Kaaba este un lacaș de cult care se găsește la Mecca. Este cel mai sfânt loc al islamului.[1]. În jurul construcției se găsește Moscheea Sfântă din Mecca (المسجد الحرا).

Kaaba[modificare | modificare sursă]

Kaaba este un sanctuar care se află la Mecca sub forma unui cub. Religia islamică îl considera ca primul și cel mai sfânt lăcaș de cult. Această constructie este înconjurată de Al-Masğid al-Harām (المسجد الحرا). Coranul subliniază că Kaaba a fost construită de către Avraam și fiul său Ismail.[2] Toți musulmanii din lume, în orice colt al lumii s-ar afla ei se îndreapta în timpul rugăciunii zilnice (salat) câtre Kaaba. Direcția în care se află Kaaba se numește qibla. Hajjul fiind unul din cei 5 stâlpi ai islamului, acesta se face la Kaaba. În timpul pelerinajului se fac 7 tururi în jurul Kaabei care se numeste tawaf. La hajj trebuie făcute cel puțin doua tawafuri care sunt obligatorii (fard) și anume tawaf-ul de vizită și de adio. Celelalte tawafuri fiind sunnah. Tawaf este să faci 7 ture de mers în jurul Kaabei, care începe de la colțul Pietrei negre - Hajer Aswad, în sens opus al acelor de ceasornic. Fiecare tur poartă numele de șawt. Tawaful face parte și din condițiile Umra. În perioda de pelerinaj, în acceași zi, 6 milioane de oameni fac tawaf.[3][4]

Dimensiuni[modificare | modificare sursă]

Kaaba se găsește în centrul moscheeii care se numește Al-Masğid al-Harām (المسجد الحرا). Pereții sanctuarului formează aproape un cub. Peretele de nord–estic are 12,63 m, peretele nord-vestic 11,03 m; peretele sud-vestic 13,10 m; peretele sud-estic 11,22 m iar înălțimea 13 metri. Astfel construcția are o suprafață de 145 m². Kaaba este construită din pietre de granit scoase din carierele din jurul Mecăi.

Structura sanctuarului[modificare | modificare sursă]

În interiorul sanctuarul se intră doar de două ori pe an, înainte de începerea lunii Ramadan și cu 15 zile înainte de ritualul de pelerinaj Hajj și a sărbătorii Al-Adha. Cheia Kaabei este păstrată de către cei din tribul Ben-i Șeybeh. După obicei aceștia, împreună cu oaspeți de onoare intră în interior pentru “Ceremonialul de Curățenie”. Pentru a intra înăuntrul sanctuarului se foloșește o scară cu rotile deoarece ușa Kaabei este la înălțime față de sol. Tavanul este din lemn. Podeaua este acoperită cu marmură și granit în formă de pătrate. Pereții interiori de la tavan până la jumătate sunt îveliți cu marmura și pe acești pereți sunt puse tablete scluptate cu versete din Coran. Deasupra pereților interiori se găsește un material de culoare verde pe care sunt scrise versete din Coran cu broderie de aur.[5][6]

Părțile Kaabei[modificare | modificare sursă]

Kaaba.png
Kaaba-plan.svg
Pelerini înconjurând Kaaba
  1. Hajerul Aswad este o piatră neagră strălucitoare care se găsește în colțul de est al sanctuarului. Musulmanii cred că această piatră e trimisă din rai. În urma izbucnirii unui incendiu, din cauza căldurii, această piatră s-a fărămițat în 15 bucățele. Astăzi bucățile acestei pietre sunt păstrate într-un suport din plumb și argint, încastrat în colțul estic al Kaabei. Partea care este vizibilă are 16,5 x 20 cm.
  2. Ușa Kaabei se află pe pertele estic la o înălțime de 2,13 m de sol .
  3. Mizab altinoluka (canelura de aur) se află pe peretele Nordic. Este o canelură confecționată din aur care este deasupra peretelui nordic al sanctuarului. Această este făcută de către otomani în 1627, pentru a împiedica colectarea apei de ploaie (cu toate că în Mecca plouă foarte rar) pe acoperișul Kaabei.
  4. Șadarwan este o ridicătură din marmură care protejează să nu se infiltreze apă în temelie, în caz de inundații și ploi.
  5. Hatim este o este o porțiune curbată de marmură albă, în formă de semicerc cu niște pereți scunzi. I se mai spune și Peretele lui Ismail. Este situat în fața peretelui vestic și are o înălțime 90 cm și o lățime de 1,5 m.
  6. Multazam este porțiunea de perete dintre Ușa Kaabei și Piatra Neagră de pe peretele estic.
  7. Maqam Ibrahim este locul lui Ibrahim, este urma lăsată de piciorul lui Ibrahim, în timp ce construia Kaaba cu fiul său Ismail. Se găsește în dreapta peretelui estic.
  8. Colțul estic este numit “Hajer al Aswad” sau Șarki.
  9. Colțul de sud "Yemani" pentru că este orientat spre Yemen.
  10. Colțul vestic "Șami" pentru că este orientat spre Damasc.
  11. Colțul Nordic "Iraki" pentru că este orientat spre Irak.
  12. Sitara sau kiswa este cuvertura de culoare neagră, care are pe ea scrieri caligrafice, lucrate cu fire de aur. Materialul este țesut cu fire de mătase, brodat cu scrierea șahadei. Iar în porțiunea de acoperiș este o bandă cu broderie de aur. Pe această bandă, care este ca o curea, sunt brodate versete. Această cuvertură, în fiecare perioadă de pelerinaj, se reînnoiește. Reînnoirea are loc în timpul pelerinajului când pelerinii se afla pe Muntele Arafat.[7][8]
  13. O bandă din marmură care arată linia de începere al tawafului.
  14. Maqam Jibril se află în fața peretelui estic, în locul unde nu se află ușa, imediat lângă colțul Yemani.

Istoric[modificare | modificare sursă]

De a lungul istoriei Kaaba a suferit mai multe transformări. În anumite perioade a fost reconstruit partial sau total. După tradiția islamică se crede că Adam a fost cel care a construit pentru prima dată Kaaba și că de la el ar mai fi rămas în picioare doar temelia. Dar Coranul spune că Avraam și fiul săi Ismail au pus temelia Kaabei (Sura Al-Baqara :127).

În perioada preislamică la Kaaba se găseau 360 de idoli în care credeau arabii politeiști. Cel mai mare și mai puternic dintre acești idoli era Hubal, un zeu de origine nabateană ce era considerat a fi protector al caravanelor.

În timpul profetului Mohamed, Kaaba a intrat sub controlul musulmanilor și toate statuile de idoli distruse. Acum Kaaba are o înălțime de 16 metri. Se presupune că Kaaba era mult mai joasă în anul 630 când profetul Mohamed a cucerit Mecca, deoarece ginerele său, Ali l-a ridicat pe umeri și a dărămat toate statuile.

În confruntarea dintre Yazid și Ibn-i Zubayr, Kaaba a fost lovită de catapulte, dărâmându-se și luând foc. Ibn-i Zubayr a dărâmat Kaaba și a reconstruit-o. Iar în timpul lui Marwan a fost reconstruită ca în forma inițială. În timpul sultanului Soliman Magnificul a fost restaurată. Construcția cu arcade (cupole) înconjoară de jur împrejur Kaaba, nu depășește înălțimea sanctuarului. A fost construită de sultanul otoman Selim al II-lea, planul arhitectural fiind făcut de arhitectul Mimar Sinan. A cincea reparație a făcut-o sultanul Ahmet I, iar în timpul lui Murat al IV-lea a avut loc o inundație care a distrus tot și fiind reconstruită din nou. În interiorul Ka’bei pe pereți se găsesc 9 sculpturi, un verset sculptat în perete cu scris de aur, o ladă de lemn cu ornamente scluptate, o sobă istorică în care se aprindea tămâie, vas din metal pentru apa sfântă Zamzam și felinare.

Importanța religioasă[modificare | modificare sursă]

Qibla este direcția în care toți musulanii se îndreaptă când își fac rugăciunile (salat) zilnice. După școala Hanefită, qibla este Kaaba și spatiul de deasupra care se ridică spre cer, iar după școala șiită qibla este doar partea de construcție a Kaabei.[9]

Hajj – pelerinajul[modificare | modificare sursă]

Pelerinajul este unul din stâlpii islamului care cuprinde vizitarea Kaabei și tawaful (înconjurul ei de 7 ori).

Kaaba în 1880.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Wensinck, A. J; Ka`ba. Encyclopaedia of Islam IV p. 317
  2. ^ Wensinck, A. J; Ka`ba. Encyclopaedia of Islam IV p. 318 (1927, 1978)
  3. ^ „In pictures: Hajj pilgrimage”. BBC News. 7 decembrie 2008. http://news.bbc.co.uk/1/hi/in_pictures/7769689.stm. Accesat la 8 decembrie 2008. 
  4. ^ „As Hajj begins, more changes and challenges in store”. altmuslim.com. http://www.altmuslim.com/a/a/a/as_hajj_begins_more_changes_and_challenges_in_store/. 
  5. ^ Peterson, Andrew (1996). Dictionary of Islamic Architecture.. London: Routledge. http://archnet.org/library/dictionary/ 
  6. ^ Hawting, G.R.; Ka`ba. Encyclopaedia of the Qur'an p. 76
  7. ^ „'House of God' Kaaba gets new cloth”. The Age Company Ltd.. 2003. http://www.theage.com.au/articles/2003/02/11/1044725746252.html. Accesat la 17 august 2006. 
  8. ^ „The Kiswa – (Kaaba Covering)”. Al-Islaah Publications. Există o versiune arhivată la 22 iulie 2003. http://web.archive.org/20030722203309/members.tripod.com/worldupdates/newupdates10/id43.htm. Accesat la 17 august 2006. 
  9. ^ Citat Coran |2|143|e=144

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Peterson, Andrew (1997). Dictionary of Islamic Architecture London: Routledge.
  • Hawting, G.R; Ka`ba. Encyclopaedia of the Qur'an
  • Hisham Ibn Al-Kalbi The book of Idols, translated with introduction and notes by Nabih Amin Faris 1952
  • Elliott, Jeri (1992). Your Door to Arabia. ISBN 0-473-01546-3.
  • Mohamed, Mamdouh N. (1996). Hajj to Umrah: From A to Z. Amana Publications. ISBN 0-915957-54-X.
  • Wensinck, A. J; Ka`ba. Encyclopaedia of Islam IV
  • Karen Armstrong (2000,2002). Islam: A Short History. ISBN 0-8129-6618-X.
  • Crone, Patricia (2004). Meccan Trade and the Rise of Islam. Piscataway, New Jersey: Gorgias.
  • Guillaume, A. (1955). The Life of Muhammad. Oxford: Oxford University Press.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Informații bibliotecare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kaaba&oldid=10743274