1981
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
19ma yarcento 20ma 21ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1900a yari: | 1900 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1910a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1920a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1930a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1940a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1950a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1960a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1970a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1980a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1990a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
2000a yari: | 2000 |
Indexo
Eventi[redaktar | edit source]
Kosmo[redaktar | edit source]
- 12 di aprilo - Kosmotransportilo Columbia flugas unesmafoye.
- 25 di agosto - Voyager 2 preterflugas Saturno.
- 12 di novembro - Kosmotransportilo Columbia vizitas duesmafoye kosmo.
Mondo[redaktar | edit source]
- 30 di novembro - Usa e Sovietia komencas negociar en Genève pri diminuto di nukleara fuzei en Europa.
- 17 di decembro - Negocio inter Usa e Sovietia pri nukleara fuzei finas sen ula pakto.
Europa[redaktar | edit source]
- 1 di januaro - Grekia unionas su ad Europana Komuneso Ekonomiala.
- 4 di februaro - Gro Harlem Brundtland divenas l'unesma muliero chefministro di Norvegia.
- 23 di februaro - Antonio Tejero Molina kun lua armizita grupo invadas parlamento di Hispania. La povo-kapto falias.
- 24 di februaro - Ter-tremo kun forteso 6.7 che la skalo di Richter frapas Athina e produktas 16 morti.
- 13 di mayo - Papo Ioannes Paulus la 2ma vundesas da Mehmet Ali Ağca en Roma.
- 21 di mayo - François Mitterrand divenas prezidanto di Francia.
- 18 di septembro - Francia abandonas mortopuniso.
- 22 di septembro - François Mitterrand inauguras treno di granda rapideso - TGV - inter Paris e Lyon.
- 26 di oktobro - En Finlando Urho Kekkonen renuncas pos 25-yara prezidanteso.
- 25 di novembro - Ari Vatanen vinkas mondala championkonkurso en automobila ralio kom unesma Finlandano.
- 1 di decembro - Yugoslavian aeroplano kolizionas monto proxim Ajaccio, Korsika, e produktas 178 morti.
- 13 di decembro - En Polonia Wojciech Jaruzelski imperas militala stando pro preventor krulo di komunista socio.
Azia[redaktar | edit source]
- 20 di januaro - En Iran la 52 kidnapita Usani liberigesas, pos 14-monata kapto.
- 23 di januaro - Ter-tremo kun forteso 6.8 che la skalo di Richter en Sichuan, Populala Republiko di Chinia, produktas 150 morti.
- 30 di mayo - Prezidanto di Bangladesh, Ziaur Rahman, asasinesas en Chittagong.
- 7 di junio - Milital aeroplani di Israel atakas nukleara centralo Osiraq en Irak.
- 16 di julio - Mahathir bin Mohamad divenas chefministro di Malaizia.
- 17 di julio - Israel bombardas Beirut.
Afrika[redaktar | edit source]
- 24 di aprilo - Reformo en Senegalana konstituco permisas plurapartisala sistemo.
- 19 di agosto - Libia sendas du milital avioni por interceptar Usan avioni super Sirte-gulfo. Amba Libian aeroplani destruktesas.
- 28 di agosto - Sudafrikana trupi invadas Angola.
- 6 di oktobro - Prezidanto di Egiptia, Anwar Sadat, mortigesas en militala revuo.
- 14 di oktobro - Vice-prezidanto Hosni Mubarak divenas prezidanto di Egiptia.
- 9 di novembro - Mauritania abolisas sklaveso, lasta lando del mondo qua abolisas ta kustumo.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 20 di januaro - Prezidanteso di Jimmy Carter finas e Ronald Reagan divenas Usana prezidanto.
- 30 di marto - John Hinckley Jr. probas mortigar Ronald Reagan en Washington DC.
- 5 di junio - Unesma AIDS-kuracati en Los Angeles, Kalifornia, Usa.
- 1 di agosto - Muziko-televizionokanalo MTV komencas.
- 28 di agosto - Sudafrikan armeo invadas Angola.
- 23 di novembro - Ronald Reagan sekrete subskribas permiso a CIA por rekrutor Contra-partizani en Nikaragua.
Central Amerika[redaktar | edit source]
- 21 di septembro - Belize divenas nedependanta de Unionita Rejio.
- 1 di novembro - Antigua e Barbuda divenas nedependanta de Unionita Rejio.
- 10 til 12 di decembro - En Salvador militisti masakras cirkum 900 civitani en la vilaji di El Mozote, La Joya e Los Toriles.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- 21 di marto - Roberto Eduardo Viola divenas prezidanto di Arjentinia.
- novembro - Modifiko en elektala lego itere permisas elektar direte la guberniestri dil stati en Brazilia. En 1982 eventos elekto por guberniestri, l'unesma pos 1964.
Oceania[redaktar | edit source]
- 1 di januaro - Palau divenas autonoma.
Naski[redaktar | edit source]
- 25 di januaro - Alicia Keys, Usana kantistino
- 25 di januaro - Toše Proeski, Macedoniana kantisto (m. 2007)
- 28 di januaro - Elijah Wood, Usan aktoro
- 24 di februaro - Lleyton Hewitt, Australiana tenisisto
- 1 di marto - Ana Hickmann, Braziliana manekino e hostino di televiziono
- 31 di marto - Maarten van der Weijden, Nederlandana natisto
- 11 di aprilo - Alessandra Ambrosio, Braziliana manekino
- 19 di aprilo - Catalina Sandino Moreno, Kolumbiana cinem-aktorino
- 25 di aprilo - Anja Pärson, Sueda alpa skiino
- 25 di aprilo - Felipe Massa, Brazilian automobilisto
- 28 di aprilo - Jessica Alba, Usan aktorino
- 3 di mayo - Murilo Endres, Braziliana volebalisto
- 20 di mayo - Iker Casillas, Hispaniana futbalisto
- 7 di junio - Anna Kournikova, Rusiana tenisistino
- 9 di junio - Natalie Portman, Israelan aktorino
- 12 di junio - Adriana Lima, Braziliana manekinino
- 5 di julio - Gianne Albertoni, Braziliana manekinino
- 27 di julio - Fernando Alonso, Hispanian automobilisto di Formula 1ma
- 30 di julio - Dado Cavalcanti, Braziliana entrenisto di futbalo
- 8 di agosto - Roger Federer, Suisiana tenisisto
- 28 di agosto - Jessica Alba, Usan aktorino
- 4 di septembro - Beyoncé Knowles, Usana kantistino
- 26 di septembro - Serena Williams, Usana tenisistino
- 3 di oktobro - Zlatan Ibrahimović, Sueda futbalisto
- 15 di oktobro - Elena Dementieva, Rusiana tenisistino
- 2 di novembro - Monica Iozzi, Brazilian aktorino e raportistino
- 25 di novembro - Xabi Alonso, Hispaniana futbalisto
- 2 di decembro - Britney Spears, Usana kantistino
- 2 di decembro - Andrea Lehotská, Slovakiana manekino ed aktorino kun civitaneso italiana
- 11 di decembro - Saviola, Arjentiniana futbalisto
- 27 di decembro - Emilie de Ravin, Australian aktorino
Morti[redaktar | edit source]
- 5 di januaro - Harold Clayton Urey, Usana fizikala kemiisto, Nobel-laureato pri kemio (n. 1894)
- 19 di januaro - Alberto Héber Usher, prezidanto di Uruguay (n. 1918)
- 9 di februaro - Bill Haley, Usana kantisto (n. 1925)
- 28 di februaro - Álvaro Cunqueiro, Hispaniana skriptisto (n. 1911)
- 1 di marto - Roberto Francisco Chiari Remón, prezidanto di Panama (n. 1905)
- 9 di marto - Max Delbrück, Germana biologiisto, Nobel-laureato (n. 1906)
- 29 di marto - Eric Eustace Williams, chefministro di Trinidad e Tobago (n. 1911)
- 12 di aprilo - Joe Louis, Usana boxisto, mondala championo 1937-1949 (n. 1914)
- 23 di aprilo - Josep Pla i Casadevall, Kataluniana skriptisto (n. 1897)
- 11 di mayo - Bob Marley, Jamaikana reggae-muzikisto (n. 1945)
- 11 di mayo - Odd Hassel, Norvegiana kemiisto, Nobel-laureato (n. 1897)
- 24 di mayo - Jaime Roldós Aguilera, prezidanto di Equador (n. 1940)
- 30 di mayo - Ziaur Rahman, prezidanto di Bangladesh (n. 1936)
- 31 di mayo - Giuseppe Pella, chefministro di Italia (n. 1902)
- 13 di junio - Amácio Mazzaropi, Brazilian aktoro e filmifisto (n. 1912)
- 23 di junio - Zarah Leander, Sueda aktorino e kantisto (n. 1907)
- 27 di julio - William Wyler, Usana filmifisto (n. 1902)
- 31 di julio - Omar Torrijos Herrera, prezidanto di Panama (n. 1929)
- 30 di agosto - Mohammad-Ali Rajai, prezidanto di Iran (n. 1933)
- 1 di septembro - Albert Speer, nacional-socialista politikisto, arkitekto (n. 1905)
- 8 di septembro - Hideki Yukawa, Japoniana fizikisto, Nobel-laureato (n. 1907)
- 9 di septembro - Jacques Lacan, Franca psikiatriisto (n. 1901)
- 12 di septembro - Eugenio Montale, Italiana poeto, Nobel-laureato (n. 1896)
- 28 di septembro - Rómulo Betancourt, prezidanto di Venezuela (n. 1908)
- 6 di oktobro - Anwar Sadat, prezidanto di Egiptia, mortigita (n. 1918)
- 16 di oktobro - Moshe Dayan, Israelana generalo (n. 1915)
- 29 di oktobro - Georges Brassens, Franca kantisto e kompozisto (n. 1921)
- 22 di novembro - Hans Adolf Krebs, Germana mediko e biokemiisto, Nobel-laureato (n. 1900)
- 29 di novembro - Natalie Wood, Usan aktorino (n. 1938)
- 17 di decembro - Mehmet Shehu, chefministro di Albania (n. 1913)
- 27 di decembro - Suat Hayri Ürgüplü, chefministro di Turkia (n. 1903)
Nobel-premiiziti[redaktar | edit source]
- Fiziko: Nicolaas Bloembergen, Arthur Leonard Schawlow, Kai Siegbahn
- Kemio: Kenichi Fukui e Roald Hoffmann
- Fiziologio o Medicino: Roger W. Sperry, David H. Hubel, Torsten N. Wiesel
- Literaturo: Elias Canetti
- Paco: Komisariala ofico pri Refujal aferi di Unionita Nacioni
- Ekonomiko: James Tobin