1996
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
19ma yarcento 20ma 21ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1900a yari: | 1900 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1910a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1920a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1930a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1940a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1950a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1960a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1970a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1980a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1990a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
2000a yari: | 2000 |
Indexo
Eventi[redaktar | edit source]
Kosmo[redaktar | edit source]
- 6 di agosto - NASA anuncas ke aerolito ALH 84001, probable ek Marso, kontenas traito di primitiva vivo.
- 19 di septembro - Usana kosmo-plano Atlantis atachas su a Rusa kosmo-staciono Mir.
- 7 di novembro - NASA sendas Mars Global Surveyor probilo.
Mondo[redaktar | edit source]
- 10 di februaro - Komputero (Deep Blue -programaro di IBM) vinkas unesmafoye Garri Kasparov, mondala shakoludo-championo. Kasparov vinkas la ludaro 4-2.
- 26 di marto - Internaciona Monetala Kapitalo atribuas presto di 10,2 miliard dolari a Rusia por novigor l'ekonomio.
- 13 di decembro - Kofi Annan elektesas chefo di Unionita Nacioni.
Europa[redaktar | edit source]
- 10 di januaro - Slovenia adheras a Visegrád grupo.
- 14 di januaro - En Portugal Jorge Sampaio elektesas prezidanto.
- 22 di januaro - En Grekia, chefministro Andreas Papandreou renuncas e Costas Simitis sucedos.
- 29 di januaro - En Venizia, famoza opero-domo "La Fenice" perisas en fairo.
- 3 di marto - José María Aznar elektesas chefministro di Hispania.
- 21 di marto - En Suedia, Göran Persson sucedas Ingvar Carlsson kom chefministro.
- 5 di mayo - José María Aznar divenas chefministro di Hispania.
- 27 di mayo - Boris Yelcin, prezidanto di Rusia, renkontras revolteri de Chechenia. Li paktas pri armistico.
- 1 di junio - Boris Yelcin elektesas duesma-foye kom prezidanto di Rusia.
- 10 di junio - Kontrato pri paco en Nord-Irlando komencas sen Sinn Fein.
- 8 di julio - 15-yara evanta tenisisto Martina Hingis vinkas en Wimbledon en duo-ludo.
- 8 di septembro - Paco en Chechenia.
Azia[redaktar | edit source]
- 5 di januaro - Yahya Ayyash de Hamas mortas, kande bombo instalita da Israel explozas en lua movebla telefonilo.
- 11 di januaro - Ryutaro Hashimoto divenas chefministro di Japonia.
- 20 di januaro - Yaser Arafat elektesas prezidanto di Palestinana guvernerio.
- februaro - Hussein Kamel, bofilio di Saddam Hussein, retrovenas ad Irak. Pos kelka dii ilu, lua fratulo, patro, fratino e filii di fratino mortigesos.
- 23 di marto - En Taiwan unesma direta prezidantala elekto. Lee Teng-hui elektesas nove.
- 18 di aprilo - Masakro en Qana: plu kam 100 Libanana civili mortas, kande Israel pafas kontre Fijiana paco-trupi di UN.
- 13 di mayo - Tondro e tornado produktas 600 morti en Bangladesh.
- 23 di mayo - Sueda Göran Kropp klimas adsur Monto Everest sen oxigenuyo. Ilu vehis per biciklo de Suedia a Nepal.
- 25 di junio - En Saudi-Arabia 19 Usana soldati ed un lokalo mortigesas e 372 vundesas en explozo che Khobar-turmodomo.
- 31 di agosto - Irakana korpi atakas en nordo e konquestas Arbil de Kurdi.
- septembro - Al-Jazira komencas brokastar en Katar.
- 27 di septembro - En Afganistan Talibano-trupi konquestas Kabul. prezidanto Burhanuddin Rabban fugas, e ex-prezidanto Mohammad Najibullah exekutesos.
- 9 til 13 di decembro - Unesma asemblo di MOK en Singapur.
- 12 di decembro - Uday Hussein vundas su serioze en atento.
- 27 di decembro - Le Talibano konquestas aero-bazo di Bagram proxim Kabul.
Afrika[redaktar | edit source]
- 27 di januaro - En Nijer kolonelo Ibrahim Bare Mainassara suplantas prezidanto Mahamane Ousmane, demokratiale elektita.
- 8 di mayo - Sudafrika promulgas nova konstituco qua eliminas apartheid definitive.
- 5 di junio - Gabon abandonas ONEP.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 7 di januaro - Granda nivo-burasko atakas esta Usa. Plu kam cent homi mortas.
- 14 di marto - Prezidanto Bill Clinton dekretas 100 milion dolari por anti-teror agado.
- 3 di aprilo - Theodore Kaczynski alias Unabomber arestesas en Montana.
- 1996 - Un aviono Boeing 747 de TWA Airlines explozas pos departar de JFK aeroportuo, en New York. Omna 230 personi en la aviono mortas.
- 19 di julio - Prezidanto Bill Clinton inauguras l'Olimpiala Ludi en Atlanta, Georgia.
- 27 di julio - Bombo explozas dum l'Olimpiala Ludi en Atlanta, Georgia: du homi perisas e 111 vundesas.
- 5 di novembro - Bill Clinton vinkas Bob Dole en elekto prezidantala.
Central-Amerika[redaktar | edit source]
- 6 di februaro - Un aviono Boeing 757 de Borgenair kompanio falas en Atlantiko proxim Dominikana Republiko, e produktas 189 morti.
- 7 di februaro - En Haiti, René Préval sucedas Jean-Bertrand Aristide kom prezidanto, l'unesma pacala sucedo en Haitiana historio.
- 29 di decembro - Rejimo di Guatemala e revolteri paktas pri paco, e 36-yara interna milito finas.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- 17 di aprilo - En Eldorado dos Carajás, Brazilia, eventas konflikto inter rurani sen proprietaji e granda farmeyi. Dek-e-non rurani mortigesas. La 18ma di decembro sam yaro prezidanto Fernando Henrique Cardoso permisas distributar 1,000 km² di tereni a 3,600 familii sen proprietaji por kultivar.[1]
- 11 di junio - En Osasco, Brazilia, un explozo di gaso en komercala centro produktas 44 morti e 100 vunditi.
- 4 di septembro - En Kolumbia Revolucionala Populo-armeo (FARC) atakas militala bazo en Guaviare. Dum tri-semana milito mortos 130 Kolumbiani.
- 31 di oktobro - Un aviono Fokker 100 de l'aearala entraprezo TAM falas sur kelka domi en l'urbo di Sao Paulo, Brazilia. L'acidento produktas 99 morti.
Oceania[redaktar | edit source]
- 29 di januaro - Prezidanto Jacques Chirac anuncas ke Francia finos nukleara probi en Pacifiko.
- 11 di marto - John Winston Howard divenas chefministro di Australia.
Naski[redaktar | edit source]
- 1 di marto - Ye Shiwen, Chiniana natistino
- 2 di aprilo - Matheus Santana, Braziliana natistulo
- 17 di aprilo - Dee Dee Davis, Usana televizion-aktorino
- 11 di mayo - Adrián Cubas, Arjentiniana futbalisto
- 7 di novembro - Lorde, Nova-Zelandana kantistino
Morti[redaktar | edit source]
- 5 di januaro - Yahya Ayyash, membro di Hamas (n. 1966)
- 8 di januaro - François Mitterrand, prezidanto di Francia (n. 1916)
- 15 di januaro - Moshoeshoe 2ma, rejulo di Lesotho (n. 1938)
- 28 di januaro - Jerry Siegel, desegnisto, kreanto di "Superman" (n. 1914)
- 28 di januaro - Joseph Brodsky, Rusa skriptisto, Nobel-laureato (n. 1940)
- 2 di februaro - Gene Kelly, Usan aktoro (n. 1912)
- 11 di februaro - Kebby Musokotwane, chefministro di Zambia (n. 1946)
- 3 di marto - Marguerite Duras, Franca skriptisto (n. 1914)
- 5 di marto - Khondaker Mostaq Ahmad, prezidanto di Bangladesh (n. 1918)
- 13 di marto - Krzysztof Kieślowski, Poloniana filmifisto (n. 1941)
- 13 di marto - Lucio Fulci, Italiana filmifisto ed aktoro (n. 1927)
- 17 di marto - René Clément, Franciana filmifisto (n. 1913)
- 18 di marto - Odysseas Elytis, Grekiana skriptisto, Nobel-laureato (n. 1911)
- 6 di aprilo - Greer Garson, Britanian aktorino (n. 1904)
- 21 di aprilo - Dzhokhar Dudaiev, prezidanto di Chechenia (n. 1944)
- 30 di aprilo - Julio César Méndez Montenegro, prezidanto di Guatemala (n. 1915)
- 11 di mayo - Nnamdi Azikiwe, prezidanto di Nigeria (n. 1904)
- 31 di mayo - Timothy Leary, Usana skriptisto, psikologo (n. 1920)
- 3 di junio - Tito Okello, prezidanto di Uganda (n. 1914)
- 6 di junio - George Davis Snell, Usana genetikisto, Nobel-laureato (n. 1903)
- 15 di junio - Ella Fitzgerald, Usana jazo-kantistino (n. 1917)
- 17 di junio - Thomas Kuhn, Usana filozofo (n. 1922)
- 20 di junio - Walter Guevara Arze, prezidanto di Bolivia (n. 1912)
- 23 di junio - Andreas Papandreou, Grekiana politikisto (n. 1919)
- 1 di agosto - Tadeusz Reichstein, Polona ciencisto, Nobel-laureato (n. 1897)
- 2 di agosto - Michel Debré, chefministro di Francia (n. 1912)
- 6 di agosto - Hernán Siles Zuazo, prezidanto di Bolivia (n. 1914)
- 8 di agosto - Nevill Francis Mott, Britaniana fizikistulo, Nobel-laureato (n. 1905)
- 13 di agosto - António de Spínola, prezidanto di Portugal (n. 1910)
- 26 di agosto - Alejandro Agustín Lanusse, prezidanto di Arjentinia (n. 1918)
- 12 di septembro - Ernesto Geisel, prezidanto di Brazilia (n. 1907)
- 13 di septembro - Tupac Shakur, Usana rap-artisto (n. 1971)
- 17 di septembro - Spiro Agnew, Usana politikisto, vice-prezidanto de 1969 til 1973 (n. 1918)
- 26 di septembro - Geoffrey Wilkinson, Angla kemiisto, Nobel-laureato (n. 1921)
- 11 di oktobro - Renato Russo, Braziliana kantisto e kompozistulo (Legião Urbana) (n. 1960)
- 11 di oktobro - William Vickrey, Kanadan-Usan ekonomikisto, Nobel-laureato (n. 1914)
- 1 di novembro - Junius Richard Jayewardene, chefministro e prezidanto di Sri Lanka (n. 1906)
- 1 di novembro - Maati Bouabid, chefministro di Maroko (n. 1927)
- 3 di novembro - Jean-Bédel Bokassa, diktatoro ed imperiestro di Centrafrika (n. 1921)
- 21 di novembro - Abdus Salam, Pakistanana fizikisto, Nobel-laureato pri fiziko (n. 1926)
- 29 di novembro - Dan Flavin, Usana skultisto (n. 1933)
- 3 di decembro - Babrak Karmal, prezidanto di Afganistan (n. 1929)
- 9 di decembro - Alain Poher, Franca politikistulo (n. 1909)
- 19 di decembro - Marcello Mastroianni, Italian aktoro (n. 1924)
- 20 di decembro - Carl Sagan, Usan astronomo, skriptisto (n. 1934)
- Hellmut Röhnisch, Germana-Suedian atleto ed Idisto (n. 1914)
Nobel-premiiziti[redaktar | edit source]
- Fiziko: Robert Coleman Richardson, Douglas Dean Osheroff, David Morris Lee
- Kemio: Robert Curl, Harold Walter Kroto, Richard Errett Smalley
- Fiziologio o Medicino: Peter Charles Doherty, Rolf M. Zinkernagel
- Literaturo: Wisława Szymborska
- Paco: Carlos Filipe Ximenes Belo e José Ramos Horta
- Ekonomiko: James Mirrlees, William Vickrey