1864
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
18ma yarcento19ma20ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1800a yari: | 1800 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1810a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1820a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1830a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1840a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1850a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1860a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1870a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1880a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1890a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
1900a yari: | 1900 |
Indexo
Eventi[redaktar | edit source]
Europa[redaktar | edit source]
- 1 di februaro - Duesma Schleswig-milito: Prusia ed Austrian imperio atakas Dania e kaptas provinci di Holstein e Schleswig.
- 9 di mayo - Duesma Schleswig-milito: eventas la batalio di Heligoland inter Dana mar-armeo e la mar-armei de Austria e Prusia, kun Dana vinko.
- 19 di junio - Usana interna milito: en la batalio di Cherbourg, kunfederita navo CSS Alabama sinkesas pos kombatar kontre USS Kearsarge en l'Angla kanalo, proxim la litoro di Cherbourg, Francia.
- 28 di septembro - Unesma Internacionalo fondesas en London, kun la partopreno, inter altri, di Franca sequanti di Pierre-Joseph Proudhon e Louis Auguste Blanqui, di Irlandana e Polona nacionalisti, e di Germana socialisti, exemple Karl Marx.
Azia[redaktar | edit source]
- Revolto di Taiping finas. Pos la revolto Chinia mustas grantar plue privilegii ad Europani.
Afrika[redaktar | edit source]
- Kalifio di Hamdallah en Mali finas.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 12 di aprilo - Usana interna milito: Kunfederiti mortigas preske tota Afrikan-Usana soldati qui kapitulacis en Fort Pillow, Tennessee.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- 11 di oktobro - Campina Grande, en Brazilia, divenas urbo.
Oceania[redaktar | edit source]
- Unesma karcerani transportesas a Nova-Kaledonia.
Naski[redaktar | edit source]
- 13 di januaro - Wilhelm Wien, Germana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1928)
- 24 di januaro - Marguerite Durand, Francian aktorino (m. 1936)
- 22 di februaro - Jules Renard, Franca skriptisto (m. 1910)
- 24 di februaro - José Pardo y Barreda, prezidanto di Peru (m. 1947)
- 21 di aprilo - Max Weber, Germana sociologo (m. 1920)
- 10 di mayo - Axel Wallensköld, Finlandana linguisto (m. 1933)
- 11 di junio - Richard Strauss, Germana kompozistulo (m. 1949)
- 14 di junio - Alois Alzheimer, Germana mediko (m. 1915)
- 25 di junio - Walther Hermann Nernst, Germana kemiisto, Nobel-laureato (m. 1941)
- 20 di julio - Erik Axel Karlfeldt, Suediana skriptisto, Nobel-laureato (m. 1931)
- 23 di julio - Apolinario Mabini, chefministro di Filipini (m. 1903)
- 16 di agosto - Ferdinand Canning Scott Schiller, Britaniana filozofo (m. 1937)
- 23 di agosto - Eleftherios Venizelos, chefministro di Grekia (m. 1936)
- 14 di septembro - Robert Cecil, Britaniana politikistulo, Nobel-laureato pri paco (m. 1958)
- 29 di septembro - Miguel de Unamuno, Hispaniana skriptisto e filozofo (m. 1936)
- 5 di oktobro - Louis Lumière, Franca inventisto (m. 1948)
- 11 di novembro - Alfred Hermann Fried, Austriana pacifisto, Nobel-laureato pri paco (m. 1921)
- 24 di novembro - Henri de Toulouse-Lautrec, Franca piktisto (m. 1901)
- 8 di decembro - Camille Claudel, Franca skultistino (m. 1943)
- 26 di decembro - Yun Chi-ho, Korean intelektozo (m. 1945)
Morti[redaktar | edit source]
- 19 di mayo - Nathaniel Hawthorne, Usana skriptisto (n. 1804)
- 14 di junio - Pedro Santana y Familias, prezidanto di Dominikana Republiko (n. 1801)
- 15 di septembro - John Hanning Speke, Britanian explorero (n. 1827)
- 1 di oktobro - Juan José Flores, prezidanto di Equador (n. 1800)
- 3 di novembro - Antônio Gonçalves Dias, Braziliana poeto (n. 1823)