1903
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
19ma yarcento 20ma 21ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1900a yari: | 1900 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1910a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1920a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1930a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1940a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1950a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1960a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1970a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1980a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1990a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
2000a yari: | 2000 |
Indexo
Eventi[redaktar | edit source]
Europa[redaktar | edit source]
- En Francia 59 biciklisti partoprenas en l'unesma starto di “Tour de France”, biciklado-kontesto.
- 11 di junio - Rejulo Aleksandar Obrenović de Serbia e lia spozo, rejino Draga, asasinesas.
- 18 di agosto - Germana Karl Jatho flugas kurta disto per triplana vehilo motorizita en Germania.
- 5 di decembro - Antonio Maura y Montaner divenas chefministro di Hispania.
- Bolsheviko-partiso di Rusia fondesas.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 16 di junio - Henry Ford fondas en Detroit l'entraprezo Ford Motor Company.
- 17 di decembro - Wright-fratuli Orville e Wilbur flugas unesmafoye en mondo per mashinizita aeroplano. Maxim longa flugo duras 59 sekundi.
- En Saint Louis, Missouri, Usa, organizesas mondal expozo.
- On paktas pri limito inter Alaska e Kanada.
- On komencas vendar glaciajo en bisquitala koni, kande Italo Marconi ganas patento por glaciajokono-formo en Nova-Jersey, Usa.
- Pepsi Cola-kompanio registragas la produkto-marko Pepsi Cola.
- Unesma A-modelo de Ford-automobilo-fabrikerio esas debita.
Central Amerika[redaktar | edit source]
- 22 di marto - Kuba farmolugas la bayo di Guantánamo ad Usa e permisas ol instalar armeala bazo ibe.
- 30 di marto - Usa intervenas en Dominikana Republiko.
- 3 di novembro - Panama deklaras nedependo de Kolumbia kun suporto de Usa.
- 18 di novembro - Kontrato Hay-Bunau-Varilla donas ad Usa la kontrolo sur Panama-kanalo.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- Petrópolis-kontrato establisas ke Brazilia recevos Acre de Bolivia.
Afrika[redaktar | edit source]
- Unionita Rejio konquestas kalifio di Sokoto en Hausa-lando.
Azia[redaktar | edit source]
- 1 di januaro - Edward la 7ma di Anglia kronizesas imperiestro di India en Delhi.
Naski[redaktar | edit source]
- 27 di januaro - John Carew Eccles, Australiana neuropsikologo, Nobel-laureato pri fiziologio o medicino (m. 1997)
- 8 di februaro - Tunku Abdul Rahman, chefministro di Malaizia (m. 1990)
- 13 di februaro - Georges Simenon, Franca skriptisto (m. 1989)
- 18 di februaro - Nikolai Podgorny, prezidanto di Sovietia (m. 1983)
- 21 di februaro - Anaïs Nin, Franca skriptistino (m. 1977)
- 26 di februaro - Giulio Natta, Italiana kemiisto, Nobel-laureato (m. 1979)
- 24 di marto - Adolf Butenandt, Germana kemiisto, Nobel-laureato (m. 1995)
- 12 di aprilo - Jan Tinbergen, Nederlandana ekonomikisto, Nobel-laureato (m. 1994)
- 24 di aprilo - José Antonio Primo de Rivera, Hispaniana politikistulo (m. 1936)
- 3 di mayo - Bing Crosby, Usana kantisto ed aktoro (m. 1977)
- 8 di mayo - Fernandel, Franc aktoro (m. 1971)
- 21 di mayo - Pedro Eugenio Aramburu, prezidanto di Arjentinia (m. 1970)
- 3 di junio - Eric A. Havelock, Britaniana klasikisto (m. 1988)
- 3 di junio - Aram Hachaturyan, Armeniana-Sovietiana kompozisto (m. 1978)
- 8 di junio - Marguerite Yourcenar, Franca skriptisto (m. 1987)
- 25 di junio - Eric Arthur Blair alias George Orwell, Angla skriptisto en Motihar, India (m. 1950)
- 2 di julio - Alec Douglas-Home, chefministro di Unionita Rejio (m. 1995)
- 2 di julio - Rejulo Olav la 5ma di Norvegia (m. 1991)
- 6 di julio - Hugo Theorell, Suediana ciencisto, Nobel-laureato pri fiziologio o medicino (m. 1982)
- 3 di agosto - Habib Bourguiba, prezidanto di Tunizia (m. 2000)
- 11 di septembro - Theodor Adorno, Germana filozofo (m. 1969)
- 17 di septembro - Olavi Paavolainen, Finlandana skriptisto (m. 1964)
- 3 di oktobro - Ernst Kaltenbrunner, Germana militisto (m. 1946)
- 6 di oktobro - Ernest Walton, Irlandana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1995)
- 22 di oktobro - George Wells Beadle, Usana genetikisto, Nobel-laureato (m. 1989)
- 28 di oktobro - Evelyn Waugh, Angliana skriptisto (m. 1966)
- 7 di novembro - Konrad Lorenz, Austriana zoologiisto, Nobel-laureato pri fiziologio o medicino (m. 1989)
- 27 di novembro - Lars Onsager, Norvegiana kemiisto, Nobel-laureato (m. 1976)
- 5 di decembro - Cecil Frank Powell, Angliana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1969)
- 19 di decembro - George Davis Snell, Usana genetikisto, Nobel-laureato pri fiziologio o medicino (m. 1996)
- 22 di decembro - Haldan Keffer Hartline, Usana fiziologiisto, Nobel-laureato (m. 1983)
- 28 di decembro - John von Neumann, Hungariana-Usana fizikisto e matematikisto (m. 1957)
- 29 di decembro - Candido Portinari, Braziliana piktistulo (m. 1962)
Morti[redaktar | edit source]
- 24 di januaro - Petko Karavelov, chefministro di Bulgaria (n. 1843)
- 22 di februaro - Victor Meirelles, Braziliana piktistulo (n. 1832)
- 2 di marto - Rafael Zaldívar, prezidanto di Salvador (n. 1834)
- 21 di marto - Carlos Basilio Ezeta, prezidanto di Salvador (n. 1852)
- 9 di mayo - Paul Gauguin, Franciana piktisto (n. 1848)
- 11 di junio - Rejulo Aleksandar Obrenović di Serbia (n. 1876)
- 20 di julio - Papo Leo la 13ma (n. 1810)
- 22 di agosto - Robert Arthur Talbot Gascoyne-Cecil, chefministro di Unionita Rejio (n. 1830)
- 1 di novembro - Theodor Mommsen, Germana skriptisto, Nobel-laureato pri literaturo (n. 1817)
- 13 di novembro - Camille Pissarro, Franciana piktisto (n. 1830)
- 22 di decembro - José Desiderio Valverde, prezidanto di Dominikana Republiko (n. 1822)