1900
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
18ma yarcento19ma20ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1800a yari: | 1800 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1810a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1820a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1830a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1840a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1850a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1860a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1870a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1880a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1890a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
1900a yari: | 1900 |
Indexo
Eventi[redaktar | edit source]
Europa[redaktar | edit source]
- Wienana mediko Sigmund Freud publikigas sua verko "L'interpreto di sonji" e kreas psikoanalizo e psikoterapio.
- Germanian imperio komencas sua 20-yara projeto por vinkar hegemonio di Unionita Rejio sur mondala mari.
- Norvegiana Johann Waaler ganas patento por metala papero-konektilo.
Azia[redaktar | edit source]
- Boxaro-revoltisti de suda Chinia konquestas Beijing e portuo-urbo Tiencin. La rejimo ne povas proktektar exterlandani, qui fugas aden legateyo di Unionita Rejio. La boxari siejas la legateyo ed extera stati sendas 10.000 soldati liberigar propra populani.
- Rusia konquestas Mandjuria.
Afrika[redaktar | edit source]
- 22 di aprilo - Eventas batalio di Kousseri, decidiganta por Franca okupeso en la teritorio di Chad.
- Equatorala Guinea divenas Hispana kolonio.
- Kabaka (rejo) guvernas Buganda en est Afrika per suporto di Unionita Rejio.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 9 di septembro - Uragano Galveston frapas l'urbo di Galveston, Texas, kun venti di 237 km/h. To produktas 8,000 morti.
- L'unesma buxo-fotografilo, Brownic da George Eastman, esas komprebla.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- 1 di decembro - Pos signatar kontrato kun Brazilia, Francia agnoskas Amapá kom Braziliana teritorio.
Oceania[redaktar | edit source]
- 18 di mayo - Tonga divenas Britaniana protektorato.
- Nova-Zelando konquestas l'Insuli Cook.
Naski[redaktar | edit source]
- 1 di januaro - Xavier Cugat, Kubana muzikistulo (m. 1990)
- 4 di februaro - Jacques Prévert, Franca skriptisto (m. 1967)
- 11 di februaro - Hans-Georg Gadamer, Germana filozofo (m. 2002)
- 22 di februaro - Luis Buñuel, Hispana filmifisto (m. 1983)
- 2 di marto - Kurt Weill, Germana kompozisto (m. 1950)
- 6 di marto - Henri Jeanson, Franca jurnalisto (m. 1970)
- 12 di marto - Sylvi Kekkonen, skriptisto, spozino di Urho Kekkonen, prezidanto di Finlando (m. 1974)
- 12 di marto - Gustavo Rojas Pinilla, prezidanto di Kolumbia (m. 1975)
- 13 di marto - Giorgos Seferis, Greka skriptisto e diplomacisto, Nobel-laureato pri Literaturo (m. 1971)
- 19 di marto - Frédéric Joliot-Curie, Franca fizikisto, Nobel-laureato (m. 1958)
- 29 di marto - John McEwen, chefministro di Australia (m. 1980)
- 5 di aprilo - Spencer Tracy, Usan aktoro (m. 1967)
- 11 di aprilo - Sándor Márai, Hungariana skriptisto (m. 1989)
- 21 di aprilo - Hans Fritzsche, Naziista jurnalisto (m. 1953)
- 25 di aprilo - Wolfgang Pauli, Germana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1958)
- 11 di mayo - Pridi Banomyong, chefministro di Tailando (m. 1983)
- 27 di mayo - Ruhollah Khomeini, Islama kleriko di Iran (m. 1989)
- 5 di junio - Dennis Gabor, Hungariana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1979)
- 17 di junio - Martin Bormann, naziista militestro (m. 1945)
- 29 di junio - Antoine de Saint-Exupéry, Franca skriptisto (m. 1944)
- 29 di julio - Eyvind Johnson, Suediana skriptisto, Nobel-laureato (m. 1976)
- 4 di agosto - Arturo Umberto Illia, prezidanto di Arjentinia (m. 1983)
- 4 di agosto - Rejino-matro Elizabeth, spozino di George 6ma di Unionita Rejio (m. 2002)
- 25 di agosto - Hans Adolf Krebs, Germana ciencisto, Nobel-laureato pri Fiziologio o Medicino (m. 1981)
- 3 di septembro - Urho Kaleva Kekkonen, prezidanto di Finlando de 1956 til 1982 (m. 1986)
- 3 di septembro - Maurice Dobb, Britanian ekonomikisto (m. 1976)
- 20 di septembro - Humberto de Alencar Castello Branco, prezidanto di Brazilia (m. 1967)
- 29 di septembro - Miguel Alemán Valdés, prezidanto di Mexikia (m. 1983)
- 7 di oktobro - Heinrich Himmler, Germana militestro (m. 1945)
- 9 di oktobro - Ismael Nery, Braziliana piktistulo (m. 1934)
- 30 di oktobro - Ragnar Granit, Fina-Suediana neurociencisto, Nobel-laureato (m. 1991)
- 8 di novembro - Margaret Mitchell, Usana skriptisto (m. 1949)
- 3 di decembro - Richard Kuhn, Austriana-Germana kemiisto, Nobel-laureato (m. 1967)
Morti[redaktar | edit source]
- 6 di marto - Gottlieb Daimler, Germanian automobilo-konstruktisto (n. 1834)
- 12 di aprilo - Tomás Gomensoro, prezidanto di Uruguay (n. 1810)
- 5 di junio - Stephen Crane, Usana skriptisto (n. 1871)
- 26 di julio - Nicolae Crețulescu, chefministro di Rumania (n. 1812)
- 29 di julio - Umberto 1ma, rejulo di Italia (n. 1844)
- 16 di agosto - Eça de Queiroz, Portugalana skriptisto (n. 1845)
- 23 di agosto - Kuroda Kiyotaka, chefministro di Japonia (n. 1840)
- 25 di agosto - Friedrich Nietzsche, Germana filozofo (n. 1844)
- 30 di novembro - Oscar Wilde, Angla skriptisto (n. 1854)
- 4 di decembro - Aquileo Parra, prezidanto di Kolumbia (n. 1825)