1958
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 - Anii 1950 - Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000
Ani: 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963
Anul 1958 (MCMLVIII) a fost un an al calendarului gregorian.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
- 8 ianuarie: Viitorul campion mondial la șah, americanul Bobby Fischer a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de 14 ani.
- 13 ianuarie: 9.235 de oameni de știință au semnat o solicitare pentru stoparea testelor bombelor nucleare.
- 31 ianuarie: Prima lansare, reușită, în Cosmos a unui satelit construit de SUA – Explorer I.
- februarie: În România comunistă se fac arestări în baza Decretului nr. 89 care prevedea că "Persoanele care prin faptele lor sau manifestări primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă".
- 6 februarie: Opt fotbaliști ai clubului Manchester United sunt victime ale accidentului aviatic de la München.
- 25 februarie: Bertrand Russell lansează "Campania pentru Dezarmarea Nucleară"
- 27 martie: Nikita Hrușciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.
- 3 aprilie: Gheorghe Gheorghiu-Dej nemulțumit de ritmul colectivizării, a ordonat ascuțirea luptei contra țărănimii.
- 15 mai: Uniunea Sovietică lansează Sputnik 3.
- iunie-iulie: Are loc retragerea trupelor sovietice din România. Se pare că în acea perioadă, în România, se aflau 25.149 militari ruși.[1]
- 7 iunie: La București are loc un Concurs atletic la care Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial, la săritura în înalțime, la 1,78 m.
- 16 iunie: Au fost condamnați la moarte și executați organizatorii revoluției anticomuniste, din 1956, din Ungaria: Imre Nagy, Pal Maleter, Miclos Gimes.
- 5 iulie: Prima ascensiune a vârfului Gasherbrum I (8.068 m) - al 11-lea vârf ca înălțime din lume.
- 9 iulie: Un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a avut loc în Lituya Bay, Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de 520 metri. (Este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie).
- 29 iunie: Brazilia învinge Suedia cu 5-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal.
- 26 iulie: Americanii lansează Explorer IV.
- 26 iulie: Regina Elisabeta a II-a acordă fiului și moștenitorului ei, Prințul Charles, titlul de Prinț de Wales.
- 29 iulie: Președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NASA.
- 2 septembrie: A fost inaugurat, la București, Muzeul "George Enescu".
- 4 septembrie: S-a desfășurat, la București, prima ediție a Festivalului internațional George Enescu.
- 14 septembrie: Președintele francez Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.
- 28 septembrie: În Franța, o majoritate de 79% spune "da" pentru constiturea celei de-a V Republici Franceze.
- 23 octombrie: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak pentru romanul Doctor Jivago, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.
- 11 decembrie: Constantin Noica este arestat și anchetat la sediul Securității din Pitești, condamnat în cele din urmă la 25 ani de închisoare sub acuzația de "uneltire contra orânduirii sociale"; a fost eliberat în august 1964.
- 21 decembrie: Generalul Charles de Gaulle este ales președinte al Franței cu 78,5% din voturi.
- Vasile Voiculescu este arestat și condamnat la temniță grea; eliberat la 2 mai 1962.
- În România comunistă în ciuda colectivizării, Gospodăriile agricole colective (GAC) nu cultivau decât 17,5% din pământul arabil al țării.
Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- 15 iulie - A apărut, la București, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista Luceafărul, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.
- 22 septembrie – A avut loc premiera bucureșteană a operei Oedip de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian); premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.
- România este prima țară din lume care organizează Olimpiadele internationale ale elevilor. România a avut această initiativă și a făcut demersuri în acest sens organizând prima olimpiadă internatională de matematică în anul 1958. Ulterior, au avut loc și olimpiade internaționale de fizică ale elevilor.
- Scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn începe să scrie Arhipelagul Gulag, care va fi publicat în 1973.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 12 ianuarie: Marian Sârbu, politician român
- 26 ianuarie: Ellen DeGeneres, comediant stand-up, gazdă show tv, actriță americană
- 2 februarie: George Grigore, orientalist, scriitor și profesor român
- 26 februarie: Michel Houellebecq, scriitor francez
- 10 martie: Sharon Stone, actriță americană
-
Michel Houellebecq, scriitor francez
-
Sharon Stone, actriță americană
-
Michelle Pfeiffer, actriță americană
- 14 martie: Albert al II-lea, prinț de Monaco
- 3 aprilie: Alec Baldwin, actor american
- 15 aprilie: Abu Hamza al-Masri, șeic egiptean
- 20 aprilie: Dragan Đokanović, politician sârb din Bosnia
- 23 aprilie: Radu Mihăileanu, regizor francez de origine română
- 29 aprilie: Michelle Pfeiffer, actriță americană
- 16 mai: Ioan Țundrea, politician român
- 7 iunie: Prince, muzician american (d. 2016)
- 14 iulie: Mircea Geoană, politician român, președinte al PSD
- 19 iulie: Erlend Krauser, chitarist german născut în România
-
Prince, muzician american
-
Mircea Geoană, politician român, președinte al PSD
-
Michael Jackson, cântăreț american de muzică pop
-
Jamie Lee Curtis, actriță americană
- 29 iunie: Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO
- 25 iulie: Varujan Vosganian, politician român
- 7 august: Bruce Dickinson, solistul vocal al trupei Iron Maiden
- 16 august: Madonna, cântăreață și actriță americană
- 29 august: Michael Jackson, cântăreț american de muzică pop (d. 2009)
- 23 octombrie: Abdel Rahman el Bacha, pianist francez de origine libaneză
- 28 octombrie: Ion Radu Zilișteanu, om de afaceri român
- 22 noiembrie: Jamie Lee Curtis, actriță americană
Decese[modificare | modificare sursă]
- 6 ianuarie: Prințesa Joséphine Caroline a Belgiei (n. 1872)
- 13 ianuarie: Dan Botta, poet român (n. 1907)
- 27 ianuarie: Prințul Oskar al Prusiei (n. 1888)
- 5 februarie: Oreste Puliti, campion olimpic la scrimă italian (n. 1891)
- 6 februarie: Geoff Bent, fotbalist englez (n. 1932)
-
Iosif Iser, pictor român
-
Kurt Alder, chimist german, laureat Nobel
- 17 februarie: Petr Bezruč, poet ceh (n. 1867)
- 21 februarie: Duncan Edwards, fotbalist englez (n. 1936)
- 8 martie: Infanta Eulalia a Spaniei (n. 1864)
- 23 martie: Leon Man, stareț al mănăstirii Nicula (n. 1936)
- 5 aprilie: Prințul Ferdinand de Bavaria (n. 1884)
- 18 aprilie: Prințesa Louise de Orléans (n. 1882)
- 25 aprilie: Iosif Iser, pictor român (n. 1881)
- 29 mai: Juan Ramón Jiménez, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1881)
- 20 iunie: Kurt Alder, chimist german, laureat al Premiului Nobel (b. 1902)
- 22 august: Roger Martin du Gard, romancier și dramaturg francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1881)
- 26 august: Prințesa Alexandra de Anhalt, prințesă de Schwarzburg (n. 1868)
- 9 octombrie: Papa Pius al XII-lea (n. 1876)
- 13 decembrie: Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (n. 1890)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică – Pavel Alekseyevich Cherenkov, Ilia Frank, Igor Yevgenyevich Tamm
- Chimie – Frederick Sanger
- Medicină – George Wells Beadle, Edward Lawrie Tatum, Joshua Lederberg
- Literatură – Boris Leonidovich Pasternak
- Pace – Georges Pire
Medalia Fields[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, pag. 492