1850
De Wikipedio
Historio > yarcento | ||||||||||
18ma yarcento19ma20ma yarcento | ||||||||||
Kursiva yaro ne apartenas a ca yarcento: | ||||||||||
1800a yari: | 1800 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 | 06 | 07 | 08 | 09 |
1810a yari: | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
1820a yari: | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
1830a yari: | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 |
1840a yari: | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 |
1850a yari: | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 |
1860a yari: | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 |
1870a yari: | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 |
1880a yari: | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 |
1890a yari: | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 |
1900a yari: | 1900 |
Eventi[redaktar | edit source]
Europa[redaktar | edit source]
- 29 di novembro - Tra Olmütz-pakto, Prusia aceptas la rivivigo di Germana Konfederuro sub la kontrolo di Austrian imperio.
Azia[redaktar | edit source]
- En Chinia la revolto di Taiping komencas, e duros til 1864. La skopo dil revolto esas Mandju-regnanti ed exterlandani.
Nord-Amerika[redaktar | edit source]
- 4 di aprilo - Los Angeles, Kalifornia, divenas urbo.
- 15 di aprilo - San Francisco, Kalifornia, divenas urbo.
- 9 di septembro - Kalifornia divenas la 31ma Usana stato.
- 18 di septembro - Parlamento di Usa aprobas lego qua obligas arestar e retrosendar fuganta sklavi a lua originala stati.
Sud-Amerika[redaktar | edit source]
- 2 di septembro - L'urbo Blumenau, en Brazilia, fondesas.
Oceania[redaktar | edit source]
- En Australia, Unionita Rejio grantas kelka povo a quar Australiana kolonii.
Naski[redaktar | edit source]
- 14 di januaro - Pierre Loti, Franca skriptisto ed oficiro di mar-armeo (m. 1923)
- 15 di januaro - Mihai Eminescu, Rumaniana poeto (m. 1889)
- 14 di februaro - Kiyoura Keigo, chefministro di Japonia (m. 1942)
- 7 di marto - Tomáš Masaryk, prezidanto di Chekoslovakia (m. 1937)
- 12 di aprilo - Nikolai Golitsyn, chefministro di Rusian imperio (m. 1925)
- 8 di mayo - Almeida Júnior, Braziliana piktisto (m. 1899)
- 6 di junio - Karl Ferdinand Braun, Germana fizikisto, Nobel-laureato (m. 1918)
- 5 di agosto - Guy de Maupassant, Franciana skriptisto (m. 1893)
- 25 di agosto - Charles Robert Richet, Franca mediko, Nobel-laureato pri Fiziologio o Medicino (m. 1935)
- 17 di septembro - Guerra Junqueiro, Portugalana poeto (m. 1923)
- 13 di novembro - Robert Louis Stevenson, Skotiana skriptisto (exemple Trezor-insulo, Doktoro Jekyll e Sioro Hyde) (m. 1894)
- 16 di novembro - Federico Errázuriz Echaurren, prezidanto di Chili (m. 1901)
- 22 di decembro - Victoriano Huerta, prezidanto di Mexikia (m. 1916)
- 22 di decembro - Constantin Fahlberg, Germana kemiisto, qua deskovris sakarino (m. 1910)
- Abdul Rahman bin Faisal, guberniestro di Saudi-Arabia (m. 1928)
Morti[redaktar | edit source]
- 2 di januaro - Manuel de la Peña y Peña, prezidanto di Mexikia (n. 1789)
- 3 di marto - Oliver Cowdery, un di la fondinti dil Movado di Lasta-Dia Santi (n. 1803)
- 16 di aprilo - Marie Tussaud (naskinte Marie Grosholtz), fondinto dil vaxal expozeyo (n. 1761)
- 9 di mayo - Joseph Louis Gay-Lussac, Franciana kemiisto e fizikisto (n. 1778)
- 2 di julio - Robert Peel, chefministro di Unionita Rejio (n. 1788)
- 9 di julio - Jean-Pierre Boyer, prezidanto di Haiti (n. 1776)
- 9 di julio - Zachary Taylor, Usana prezidanto (n. 1784)
- 17 di agosto - Generalo José de San Martín, Sud-Amerikana revolucionero, prezidanto di Peru (n. 1778)
- 18 di agosto - Honoré de Balzac, Franca skriptisto (n. 1799)
- 26 di agosto - Rejulo Louis Philippe la 1ma di Francia (n. 1773)
- 23 di septembro - José Gervasio Artigas, Uruguayana revolucionero (n. 1764)
- 12 di oktobro - Pedro de Sousa Holstein, chefministro di Portugal (n. 1781)