1940

Secole: Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea - Secolul al XXII-lea

Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1935 1936 1937 1938 1939 - 1940 - 1941 1942 1943 1944 1945

---

1940 în alte calendare
Ab urbe condita	2693
Calendarul armean	1389 ԹՎ ՌՅՁԹ
Calendarul Bahá'í	96 / 97
Calendarul bengalez	1346 / 1347
Calendarul berber	2890
Calendarul bizantin	7448 / 7449
Calendarul budist	2484
Calendarul burmez	1302
Calendarul chinezesc	4636 / 4637
Calendarul coptic	1656 / 1657
Calendarul ebraic	5700 / 5701
Calendarul etiopian	1932 / 1933
Calendarul republican francez	CXLVIII / CXLIX 148 / 149
Calendarul hindus
Vikram Samvat	1995 / 1996
Shaka Samvat	1862 / 1863
Calendarul iranian	1318 / 1319
Calendarul islamic	1358 / 1359
Calendarul japonez	Shōwa 15 (昭和15年)
Calendarul coreean
Era Dangun	4273
Era Juche	29
Calendarul minguo	ROC 29 民國29年
Calendarul seleucid	2251 / 2252
Calendarul tailandez	2483

Evenimente

Ianuarie-Martie

• 8 ianuarie - Al doilea război mondial: Bătălia de la Suomussalmi - Armata finlandeză învinge a 44-a Divizie Sovietică de Asalt
• 8 ianuarie - Sunt instituite rațiile de alimente în Marea Britanie
• 10 februarie - Al doilea război mondial: Prima din patru deportări majore ale populației poloneze către Siberia. Sunt trimiși aproape 220.000 funcționari publici, oficiali guvernamentali, mici fermieri și pădurari.

Propunerea făcută de Beria, de exterminare a elitei poloneze, cu semnăturile de aprobare din partea lui Stalin, Voroșilov, Molotov și Mikoyan. Acțiunea a fost concretizată în Masacrul de la Katyn.

• 5 martie - Al doilea război mondial: Stalin decide aplicarea "soluției capitale" pentru prizonierii de război din închisorile Kozielsk, Starobielsk și Ostaszkow, cât și a celor 11.000 închiși în Ucraina și Belarus. Execuțiile au început în aprilie 1940 și s-au concretizat în Masacrul de la Katyn.
• 18 martie - Al doilea război mondial: Adolf Hitler și Benito Mussolini se întâlnesc la Brenner pentru a decide o alianță împotriva Franței și a Marii Britanii.
• 29 martie - Comisarul poporului la Externe, Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Molotov a explicat că există o chestiune litigioasă, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS.

Aprilie-Mai

• 3 aprilie - Al doilea război mondial: Primul grup de 62 prizonieri de război polonezi este dus de la Kozielsk la Katyn, unde este executat de către NKVD și aruncat într-un mormânt comun.
• 7 aprilie - La București, a avut loc deschiderea oficială a Institutului Cultural German
• 8 aprilie - Al doilea război mondial: Submarinul polonez Orzeł, aflat sub comandă britanică, scufundă nava germană Rio de Janeiro, conținând materiale pentru ocuparea Norvegiei
• 9 aprilie - Al doilea război mondial: Germania invadează Danemarca și Norvegia
• 13 aprilie - Al doilea război mondial: Al doilea val din patru deportări majore ale polonezilor către Siberia. Sunt aleși 230 000 de membrii ai familiilor celor care-au scăpat de arestările trecute, care fugiseră în străinătate, negustori și fermieri
• 27 aprilie - Al doilea război mondial: Heinrich Himmler ordonă construirea lagărului de extrminare de la Auschwitz
• mai - Al doilea război mondial: Începutul "programului german de pacificare" Aktion AB, destinat exterminării rezistenții și intelectualității poloneze. Acțiunea este coordonată simetric cu eforturile URSS-ului în același sens.
• 4 mai - Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez Grom este scufundat în apropiere de Narvik
• 8 mai - Al doilea război mondial: Brigada poloneză Podhalanska, parte a forțelor Aliaților, aterizează pe insula norvegiană Hinnoy și se pregătește să atace Narvik, ocupat de Germania
• 10 mai
  • Winston Churchill devine prim-ministru al Marii Britanii în urma demisiei premierului Neville Chamberlain
  • Al doilea război mondial: Germania invadează Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg
• 11 mai - Al doilea război mondial: Ultimii 50 de prizonieri de război polonezi sunt transportați de la Kozielsk la Katyn, unde sunt executați. Din totalul de 4.200 de prizonieri de la Kozielsk, 245 sunt cruțați. În total, 27.000 de polonezi ai trupelor Aliaților sunt uciși la ordinele lui Stalin
• 14 mai - Al doilea război mondial: Rotterdam este bombardat de aviația germană; Olanda se predă Germaniei
• 17 mai - Al doilea război mondial: Germania ocupă orașul Bruxelles, Belgia
• 26 - 31 mai - Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez Blyskawica ia parte la evacuarea Trupei Adiționale britanice din Dunkirk
• 27 mai - Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, "pactul petrolului"), care adâncește dependența economiei naționale române față de Germania hitleristă. România renunță la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939
• 28 mai - Al doilea război mondial: Belgia se predă Germaniei
• 29 mai - Al doilea război mondial: Trupele Aliate Adiționale recuceresc Narvik din mâinile germanilor

Iunie-Iulie

• iunie - Al doilea război mondial: În cursul a 10 luni de la invazia Germaniei asupra Poloniei, generalul polonez Wladyslaw Sikorski organizează în Franța o armată formată din 85.000 de refugiați polonezi pentru a lupta împotriva Germaniei.
• 3 iunie - Al doilea război mondial: Se încheie bătălia de la Dunkirk, cu victoria germanilor
• 8 iunie - Al doilea război mondial: Submarinul Orzel este scufundat în apele norvegiene, având la bord un echipaj de 6 ofițeri și 49 marinari
• 10 iunie - Al doilea război mondial:
  • Italia declară război Franței și Marii Britanii
  • Canada declară război Italiei
  • Norvegia se predă forțelor germane
• 14 iunie
  • Al doilea război mondial: Armata germană ocupă Parisul, declarat "oraș deschis"
  • Al doilea război mondial: Primii 728 de prizonieri polonezi sunt aduși la Auschwitz. În următoarele 21 de luni, lagărul este folosit în genere pentru închiderea polonezilor
• 17 iunie - Al doilea război mondial:
  • URSS invadează Estonia, Letonia și Lituania cu o jumătate de milion de soldați. Sute de mii de cetățeni sunt deportați în Siberia.
  • Radiodifuziunea Franceză transmite discursul lui Philippe Pétain, președintele Consiliului de Miniștri francez, în care cerea poporului francez să predea armele și să înceteze lupta contra armatei naziste : "Cu inima strânsă, va spun astăzi ca trebuie să încetam lupta".
• 18 iunie
  • Al doilea război mondial: Celebrul discurs al Generalului francez Charles de Gaulle la postul de radio BBC, în care cere compatrioților săi să continue lupta contra Germaniei naziste cotropitoare.
  • Al doilea război mondial: Prima Divizie poloneză de Grenadieri apără sectorul său într-o bătălie de două zile împotriva Germaniei la Lagarde, Franța
• 19 iunie - Al doilea război mondial: Pe măsură ce Franța se pregătește să capituleze, generalul polonez Sikorski anunță că Polonia va continua lupta. Trupele poloneze trec în Marea Britanie, Elveția și Africa.
• 20 iunie - Al doilea război mondial: Majoritatea membrilor Diviziei a II-a poloneze, 14.000 soldați trec de bariera dintre Franța și Elveția după căderea Franței
• 20 - 21 iunie - Al doilea război mondial: 378 de prizonieri polonezi de la închisoarea Pawiak sunt executați de către naziști în apropiere de Palmiry
• 22 iunie - Al doilea război mondial: Noul guvern francez condus de mareșalul Pétain semnează cu Germania armistițiul de la Rethondes
• 23 iunie - Al doilea război mondial: A III-a din patru deportări masive a polonezilor către Siberia. Sunt aleși 240.000 dintre cei ce scăpaseră trupelor naziste, mici comercianți, doctori, profesori și jurnaliști.
• 28 iunie - Al doilea război mondial: În urma pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică ocupă Basarabia, Bucovina și Basarabia de sud.
• 1 - 12 iulie - Al doilea război mondial: Gestapo deportează 80 de avocați ai Baroului polonez, care refuzau să excludă avocații evrei din Barou, către Auschwitz.
• 10 iulie - Al doilea război mondial: Începe bătălia Marii Britanii
• 26 iulie - La Salzburg, Austria are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru al României) și Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, și Adolf Hitler și Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a cerut să răspundă pozitiv revendicărilor teritoriale ale Ungariei horthyste prin propuneri și negocieri directe.

August-Decembrie

• 5 august - Al doilea război mondial: Aviația poloneză este reconstituită în Marea Britanie ca parte din Royal Air Forces - RAF.
• 7 august - Al doilea război mondial: A fost încheiat acordul dintre Churchill și De Gaulle privind organizarea Forțelor Franceze Libere
• 14 august - Al doilea război mondial: Escadrila (poloneză) RAF 302 Poznan intră în luptă.
• 16 august - Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
• 21 august - Lev Troțki, creatorul Armatei Roșii și colaborator al lui Lenin în Revoluția bolșevică a fost asasinat din ordinul lui Stalin în locuința sa din Mexic, unde se exilase pentru a se eschiva urmăririi lui Stalin
• 30 august - Al doilea război mondial:
  • A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a cedat Ungariei nord vestul Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj.
  • Escadrila „RAF 303 Kosciuszko” intră în război, odată cu doborârea de către un pilot polonez a unui bombardier german în timpul unui zbor de antrenament. Escadrila va fi creditată cu 126 de victime: cea mai mare în comandamentul aviatic
• 5 septembrie – Regele Carol al II-lea al României suspendă Constituția din februarie 1938 și cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale. Numit prin decret regal, Antonescu, președintele Consiliului de Miniștri a fost demis tot prin decret regal, la 23 august 1944.
• 6 septembrie - Sub presiunea lui Ion Antonescu Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947) sub dictatura „Conducătorului” Ion Antonescu.
• 7 septembrie - Al doilea război mondial:
  • Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care, sub presiunea Germaniei, jumătatea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul, adică județele Durostor și Caliacra) sunt cedate Bulgariei.
  • Germania lansează Blitzkrieg-ul, o serie de bombardamente surpriză asupra orașelor Marii Britanii, mai ales asupra Londrei
• 9 septembrie - Asasinatele hortyste din comuna Treznea, judetul Sălaj. Au fost uciși sau răniți 263 de români; drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat și în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 - 1 septembrie 1942, fiind asasinați 991 de români (în comuna Ip au fost asasinati, în noaptea de 13-14 septembrie 156 de români)
• 13 septembrie - Al doilea război mondial: Italia invadează Egiptul.
• 14 septembrie – A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu se autodeclară Conducătorul Statului Român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată "Stat național-legionar"
• 16 septembrie 1940 Ion Antonescu s-a autopromovat la gradul de general de corp de armată.
• 20 septembrie – A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940
• 27 septembrie – Al doilea război mondial: Este încheiat, la Berlin, "Pactul Tripartit" între Germania, Italia și Japonia, prin care cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei "noi ordini" mondiale
• 28 octombrie - Al doilea război mondial: Italia invadează Grecia
• 11 noiembrie - Reformă administrativă în Moldova din 1940
• 14 noiembrie - Al doilea război mondial: Avioanele germane bombardează și devastează orașul britanic Coventry.
• 20 noiembrie - Al doilea război mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei
• 26 noiembrie - Al doilea război mondial: 400.000 de evrei sunt puși la zid și executați în ghetoul din Varșovia. Naziștii numesc 2 500 evrei ca "Poliția evreiască" (Judenrat).
• 28 noiembrie Antonescu a emis un decret-lege privind „reprimarea infracțiunilor în contra ordinei publice și intereselor statului”.
• 27 noiembrie - Nicolae Iorga este asasinat cu brutalitate de un comando legionar la Strejnic, în Județul Prahova.
• 4 decembrie – Este semnat, la Berlin, „Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românesti”, unul din principalele instrumente pentru punerea economiei române sub control german, România devenind un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de–al treilea Reich
• 5 decembrie – Într–o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, C.I.C.Brătianu îi cerea generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine ce ar putea amenința chiar independența țării.
  • 5 decembrie Antonescu emite un decret care prevedea pedeapsa cu moartea pentru cei care „instigau la rebeliune”.

Arte, științe, literatură și filozofie

• 11 ianuarie – Are loc premiera baletului "Romeo și Julieta" de Serghei Prokofiev, la Leningrad
• 6 mai - John Steinbeck este laureatul premiului Pulitzer pentru romanul său Fructele mâniei
• Constantin Noica publică Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou
• Emil Cioran publică Amurgul gândurilor

Nașteri

• 1 ianuarie: Frank Langella, actor american
• 1 ianuarie: Helmut Jahn, arhitect german
• 23 ianuarie: Ileana Mălăncioiu, poetă română
• 19 februarie: Mircea Radu Iacoban, scriitor român
• 10 martie: Slavco Almăjan, poet, romancier, eseist și publicist din Voivodina
• 10 martie: Chuck Norris, actor american
• 25 martie: Anita Bryant, cântăreață americană
• 12 aprilie: Mircea Martin, critic literar, teoretician literar și eseist român
• 13 aprilie: Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008
• 10 mai: Wayne Dyer, psiholog și scriitor american
• 13 mai: Mircea Ciobanu, poet, romancier și eseist român (d. 1996)
• 24 mai: Iosif Brodski, poet, eseist și dramaturg rus (d. 1996)
• 22 iunie: Abbas Kiarostami, regizor, scenarist iranian (d. 2016)
• 25 iunie: A. J. Quinnell, scriitor britanic (d. 2005)
• 3 iulie: Jerzy Buzek, politician polonez, prim-ministru și președinte al Parlamentului European
• 4 iulie: Nursultan Nazarbayev, președinte al Kazahstanului
• 15 august: Gudrun Ensslin, teroristă germană (d. 1977)
• 19 august: Vlada Barzin, poet sarb (d. 2006)
• 3 septembrie: Emil Șimăndan, ziarist, publicist și scriitor român
• 2 octombrie: Gheorghe Gruia, handbalist român
• 7 octombrie: Sergiu Cioiu, actor și cântăreț român
• 9 octombrie: John Lennon, muzician englez (The Beatles) (d. 1980)
• 16 octombrie: Valentin Timaru, compozitor și muzicolog român
• 23 octombrie: Pelé, fotbalist brazilian
• 24 octombrie: Eugen S. Cucerzan, profesor universitar si filosof român
• 8 septembrie: Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară și romanțe
• 22 decembrie: Cristina Deleanu, actriță română
• Nicolae A. Anastasiu, geolog român, membru corespondent al Academiei Române

Decese

• 29 ianuarie: Nedo Nadi, scrimer italian (n. 1894)
• 26 februarie: Nicolae Tonitza, pictor și grafician român (n. 1886)
• 10 martie: Mihail Bulgakov, scriitor rus (n. 1891)
• 16 martie: Selma Lagerlöf, scriitoare suedeză, laureată a Premiului Nobel în 1909 (n. 1858)
• 15 martie: Nae Ionescu, filosof, logician, pedagog și scriitor român (n. 1890)
• 24 martie:Gheorghe conte Wassilko de Serecki, politician austro-român, membru ereditar al Camerei Superioare al imperiului austriac și mareșal al Ducatului Bucovinei (n. 1864)
• 18 aprilie: Lajos Ady, scriitor, istoric literar, pedagog maghiar (n. 1877)
• 29 iunie: Paul Klee, artist elvețian (n. 1879)
• 21 august: Lev Troțki, revoluționar rus (n. 1879)
• 30 august: Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1856)
• 9 noiembrie: Neville Chamberlain, prim ministru al Marii Britanii (n. 1869)
• 27 noiembrie: Nicolae Iorga, critic literar, dramaturg, enciclopedist, istoric, memorialist, prim-ministru, profesor universitar, scriitor român (n. 1871)
• 27 noiembrie: Virgil Madgearu, economist și politician român (n. 1887)
• 21 decembrie: F. Scott Fitzgerald, scriitor american (n. 1896)
• Petre Andrei, filosof, sociolog și politician român, membru al Academiei Române (n. 1891)

Premii Nobel

• Fizică: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Chimie: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Medicină: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Literatură: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Suverani, conducători

Europa

• Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
• Belgia: Leopold al III-lea (rege din dinastia de Saxa-Coburg, 1934-1944, 1950-1951)
• Bulgaria: Boris al III-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1918-1943)
• Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
• Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
• Elveția: Marcel Pilet-Golaz (președinte, 1934, 1940)
• Finlanda: Kyosti Kallio (președinte, 1937-1940) și Risto Heikki Ryti (președinte, 1940-1944)
• Franța: Albert Lebrun (președinte, 1932-1940) și Henri Philippe Petain (șef al statului, 1940-1944)
• Germania: Adolf Hitler (fuhrer, 1934-1945)
• Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
• Irlanda: Douglas Hyde (președinte, 1938-1945)
• Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
• Iugoslavia: Petru al II-lea (rege din dinastia Karagheorghevic, 1934-1945)
• Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
• Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
• Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
• Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
• Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
• Polonia: Wladislaw Raczkiewicz (președinte, 1939-1945)
• Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
• România: Carol al II-lea (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1930-1940) și Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringe, 1927-1930, 1940-1947)
• Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
• Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
• Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944)
• Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)

Africa

• Africa de sud: Patrick Duncan (guvernator general, 1937-1943)
• Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
• Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
• Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
• Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
• Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
• Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
• Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
• Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
• Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
• Lesotho: Seeiso (rege, 1939-1940) și Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
• Liberia: Edwin J. Barclay (președinte, 1930-1943)
• Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
• Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
• Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
• Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
• Tunisia: Ahmad al II-lea ibn Ali (bey din dinastia Husseinizilor, 1929-1942)
• Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)

• Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
• Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
• Bahrain: Hamad ibn Isa (I) (emir din dinastia al-Khalifah, 1923-1942)
• Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
• Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
• Iran: Mohammad Reza Khan (șah din dinastia Pahlavi, 1925-1941)
• Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
• Liban: Emile Edde (președinte, 1936-1941)
• Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
• Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)

Asia (Orientul Îndepărat)

• Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
• Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
• Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Sisovath Monivong Krom Zuong (rege, 1927-1941)
• China: Liu Sen (președinte, 1932-1943) și Wang Jingwei (președinte, 1940-1944)
• Filipine: Manuel Luis Quezon (președinte, 1935-1944)
• India: Victor Alexander John Hope (vicerege, 1936-1938, 1938-1943)
• Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
• Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
• Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
• Maldive: Nur ad-Din Hassan Iskandar (sultan, 1935-1945)
• Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
• Mataram (Surakarta): Pakubowono al XI-lea (Senapati Ingaloyo Abd ar-Rahman Saiyid ad-Din Panolugono) (sultan, 1939-1945)
• Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
• Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
• Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946)
• Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
• Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
• Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
• Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)

America

• Argentina: Roberto Maria Ortiz (președinte, 1938-1940) și Ramon S. Castillo (președinte, 1940-1943)
• Bolivia: Carlos Quintanilla (președinte, 1939-1940) și Enrique Penaranda del Castillo (președinte, 1940-1943, 1943)
• Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
• Canada: John Buchan (guvernator general, 1935-1940) și Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946)
• Chile: Pedro Aguirre Cerda (președinte, 1938-1941)
• Columbia: Eduard Santos Montejo (președinte, 1938-1942)
• Costa Rica: Leon Cortes Castro (președinte, 1936-1940) și Rafael Angel Calderon Guardia (președinte, 1940-1944)
• Cuba: Federico Laredo Bru (președinte, 1936-1940) și Fulgencio E. Batista y Zaldivar (dictator, 1940-1944, 1952-1954, 1954-1958)
• Republica Dominicană: Jacinto Bienvenudo Peynado (președinte, 1938-1940) și Manuel de Jesus Troncoso de la Concha (președinte, 1940-1942)
• Ecuador: Andres Fernandez de Cordoba Nieto (președinte, 1939-1940) și Carlos Alberto Arroyo del Rio (președinte, 1940-1944)
• El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944)
• Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944)
• Haiti: Stenio Joseph Vincent (președinte, 1930-1941)
• Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
• Mexic: Lazaro Cardenas (președinte, 1934-1940) și Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946)
• Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
• Panama: Augusto Samuel Boyd (președinte, 1939-1940) și Arnulfo Arias Madrid (președinte, 1940-1941, 1949-1951, 1968)
• Paraguay: Jose Felix Estigarribia (președinte, 1939-1940) și Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
• Peru: Manuel Prado y Ugarteche (președinte, 1939-1945, 1956-1962)
• Statele Unite ale Americii: Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
• Uruguay: Alfredo Baldomir (președinte, 1938-1943; dictator, din 1942)
• Venezuela: Eleazar Lopez Contreras (președinte, 1935-1941)

Oceania

• Australia: Alexander Gore Arkwright Hore-Ruthven (guvernator general, 1936-1945)
• Noua Zeelandă: George Vere Arundell Monckton-Arundell (guvernator general, 1935-1941)
• Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)

• ^ KATYN: State-Sponsored Extermination, de M.B. Szonert,pagina 23
• ^ No Room for Mistakes: British and Allied Submarines in European Waters 1939-1940, de Geirr Haarr, pagina 302
• ^ Darkest Hour, Finest Hour: Norway, Dunkirk and the Battle of Britain ..., De Nick Shepley, Cuprins
• ^ Italy Invades, de Christopher Kelly,Stuart Laycock, Cuprins