Dacian Stronghold and Thesaurus (Dacian Legacy a Stolen History) Cetate Dacica si Tezaur Cetatea geto-dacică Dinogeţia, de la începutul primului secol îC a fost în stânga Dunării, la Barboşi (la 11 km de oraşul Galaţi), la varsarea Siretului şi a fost mentionată de Ptolemeu. Romanii au stramutat-o la „Bisericuţa” (Gărvan), unde a dainuit ca fortareata romană. Satul Gărvan, comuna Jijila, judeţul Tulcea, mica insula numita de localnici “Bisericuţa” mai pastrează ruinele cetatii Dinogetia, aşezare care a beneficiat dintotdeauna de o pozitie naturală dominantă si a dispus de mari bogatii asigurate de pamant si ape: produse agrare, vanat, peşte etc. Cercetarile ]n cetatea romană au dus la descoperirea nu numai a unor vestigii din aceasta perioadă, ci şi a unor urme din neolitic si epoca bronzului, fragmente de amfore din epoca elenistica, care formau o parte din obiectele importate de geto-daci si, in fine, foarte multă ceramică de factura getică; toate acestea constituie dovezi ale intensitatii locuirii la Dinogeţia. De asemenea, în apropierea cetăţii (la cca 2 km N-V) pe o suprafaţă de peste 100 metri pătrati au fost descoperite câteva locuinţe getice, în care au apărut vase din lut în numar destul de mare, multe dintre acestea putând fi întregite, precum şi fragmente de amfore de import. Asezarea, datată – pe baza ceramicii – în secolele IV-III iC, evidenţiază comunitatea de forma şi tipuri cu descoperirile ceramice geto-dacice din restul Dobrogei, precum si din Muntenia si Sudul Moldovei. Iatp, aşadar, că imaginea pe care o avem despre Dinogetia se completează cu descoperirile din aceasta mică aşezare, aflată în apropierea ei şi aparţinând, fără îndoială, “teritoriului getic”, subordonat fortificaţiei de pe insulă. Împăratul Diocleţian a refăcut-o într-o cetate puternică, cu ziduri groase de trei metri şi care avea 14 turnuri în formă de potcoavă. A fost casa mai multor forţe militare importante precum celebra Legio V Macedonica, Legio I Iovia sau a cohortelor I Cilicum sau II Mattiacorum. Se ştie faptul că în timpul Licinius (308-324) unul dintre împăraţii care i-a prigonit pe creştini, aici au fost martirizaţi mai mulţi militari romani care nu vroiau să renunţe la credinţa în Cruce.Cetatea romană Dinogeţia a fost distrusă prin foc în anul 559 de kutrigurii conduşi de căpetenia Zabergan. Locuire a mai existat timp de aproape un secol, dar apoi vechiul oraş a fost părăsit, într-o perioadă în care zona era puternic afectată de migraţia triburilor slave. Dinogeţia antică este menţionată de trei mari opere ale antichităţii: Tabula Peutingeriana, Itinerarum Antonini (ambele de sec III) şi Notiţia Dignitatum (sec V). Povestea sa nu s-a încheiat însă după migraţiile avaro-slave. Fortăreaţa a fost refăcută de bizantini în veacul al X-lea, în vremea lui Ioan I Tzmiskes, după ce acesta reuşeşte să îl alunge din bătrâna Scytie Minor pe cneazul Rusiei Kievene, Sviatoslav Igor. Prezenţa unor trupe bizantine este atestată la Dinogeţia până spre finalul sec.XII, când cetatea este definitiv abandonată din cauza deselor navăliri migratoare.

• published: 17 Sep 2014
• views: 33