Lectia de istorie 17 - Carol I si Constitutia din 1866
Vă rugăm să dați like și share. Vă mulțumim.
Facebook: https://www.facebook.com/Oradeistorieofficial
Google+: https://plus.google.com/+Oradeistorie/about
1. Aducerea pe tron a lui
Carol
După abdicarea forțată a lui
Cuza la 11 februarie ca urmare a loviturii de stat organizată de către Monstruoasa Coaliție, se formează din membrii acesteia o locotenență domnească ce urma să asigure interimatul și să conducă țara.
Este numit un nou guvern condus de către
Ion Ghica.
Încep o serie de acțiuni diplomatice intense pentru a convinge un prinț străin să vină în țară, conform dorințelor exprimate anterior de către adunările ad-hoc în
1857. În paralel, puterile străine ostile unirii,
Austria și
Turcia, au solicitat desfacerea acesteia, ele recunoscând unirea doar pe timpul domniei lui Cuza. Boierii și oamenii politici s-au grăbit să preîntâmpine aceasta, alegându-l domn pe Carol de
Hohenzollern Sigmaringen, din familia domnitoare prusacă. Pe 10 aprilie 1866 țara a confirmat alegerea printr-un plebiscit, iar Carol este încoronat pe 10 mai.
Ulterior, în octombrie, Poarta îl confirmă printr-un firman ca domn.
2. Constituția din 1866
A fost primul act important din domnia lui Carol, ea fiind adoptată pe 11 iulie 1866. A fost utilizată ca model Constituția belgiană din 1831, considerată cea mai modernă la acea vreme.
Constituția are 8 titluri, prevede separația puterilor în stat și oficializează numele de
România. Domnitorul capătă largi prerogative:
-convoacă, amână sau dizolvă parlamentul
-inițiază proiecte de lege prin intermediul miniștrilor.
-este comandantul armatei și conferă decorații.
-bate moneda.
-declară război și încheie pace.
-drept de amnistie și grațiere.
-drept de veto absolut.
Parlamentul devine bicameral, fiind alcătuit din
Camera Deputaților și Senat. El adoptă legi, discută și adoptă bugetul, controlează activitatea Guvernului prin interpelări adresate miniștrilor.
Puterea judecătorească este independentă de executiv și legislativ.
Curtea de Casație devine instanța supremă în stat.
Sistemul electoral este cenzitar, pe baza colegiilor electorale, câte patru pentru Cameră și două pentru Senat.
Se garantează drepturi și libertăți ale cetățenilor:
-libertatea conștiinței
-libertatea presei
-libertatea de întrunire și asociere
-dreptul la azil politic, de care s-au folosit mulți imigranți care au venit în țară.
Constituția a rămas în vigoare cu unele modificări până în 1923 și a marcat debutul monarhiei constituționale în țara noastră, ea fiind una dintre cele mai moderne documente de acest gen din
Europa.