VIATA PARINTELUI ARSENIE BOCA - Marturisirile Părintelui Stareţ Ghelasie Ţepeş
Când am ajuns la Mănăstirea Sf. Dimitrie, am rămas fascinat de amestecul de pământ şi Cer pe care îl poate ascunde o localitate înfiptă bine în inima unei ţări.
Sighişoara, o localitate pulsând de viaţă mundană, am spune, în chiar coasta ei a găsit sălaş pentru casa lui Dumnezeu: Mănăstirea Sf. Dimitrie. Nici bine nu ieşi din localitate, şi nimereşti în Veşnicie! Un sălaş al lui Dumnezeu ca o bijuterie, cu mult verde şi călduroasă lumină! Şi cu oameni
... senini, bucuroşi, trebăluind împreună cu Dumnezeu la binele oamenilor şi mântuirea semenilor.
Părintele Stareţ Ghelasie Ţepeş impresionează nu doar prin ochii radiind de părintească dragoste, ci şi prin darul de a readuce, aievea, în faţa oamenilor, chipuri de demult, sfinţi mutaţi în sinaxare de dor, părinţi înveşniciţi ce îşi ocrotesc, în continuare, copiii rămaşi aici, momente unice dintr-o lume de pateric.
Părintele Ghelasie s-a născut la 27 mai, 1962, la Măgheruş, comuna
Nadeş (Mureş), ca cel de-al şaselea copil (din cei opt) al unei familii frumoase, cu frică şi dragoste de Dumnezeu. Întotdeauna, când vorbeşte despre mama sa (Maica Arsenia, acum, călugărită, deloc întâmplător, de Părintele
Arsenie Boca!), glasul Părintelui Ghelasie capătă inflexiuni de o sensibilitate rară, divină... După şcoala primară şi gimnazială, pe care le urmează la Nadeş, tânărul Gheorghe intră în monahism, la mănăstirea
Sâmbăta de Sus. Se înscrie apoi la facultatea de Teologie de la
Sibiu. Vreme de patru ani, e numit stareţ al Mănăstirii
Lupşa (
Alba). De aici, face ascultare şi pleacă, împreună cu cinci călugări, să pună bazele Mănăstirii Sf. Dimitrie din Sighişoara. Ce a reuşit să facă aici, în doar câţiva ani, nu poate fi cuprins în pagini de carte. Pentru aceasta, trebuie ajuns acolo, trăit, simţit, slăvit pe Dumnezeu pentru ce a lăsat între oamenii de aici...
Părintele Ghelasie Ţepeş l-a căutat de multe ori pe Părintele Arsenie Boca. Şi nu doar că l-a căutat, însă personalitatea Părintelui
Arsenie l-a copleşit, i-a devenit etalon şi model de păstorire în tot ceea ce face.
Când am ajuns la Mănăstirea Sf. Dimitrie, am rămas fascinat de amestecul de pământ şi Cer pe care îl poate ascunde o localitate înfiptă bine în inima unei ţări. Sighişoara, o localitate pulsând de viaţă mundană, am spune, în chiar coasta ei a găsit sălaş pentru casa lui Dumnezeu: Mănăstirea Sf. Dimitrie. Nici bine nu ieşi din localitate, şi nimereşti în Veşnicie! Un sălaş al lui Dumnezeu ca o bijuterie, cu mult verde şi călduroasă lumină! Şi cu oameni... senini, bucuroşi, trebăluind împreună cu Dumnezeu la binele oamenilor şi mântuirea semenilor.
Părintele Stareţ Ghelasie Ţepeş impresionează nu doar prin ochii radiind de părintească dragoste, ci şi prin darul de a readuce, aievea, în faţa oamenilor, chipuri de demult, sfinţi mutaţi în sinaxare de dor, părinţi înveşniciţi ce îşi ocrotesc, în continuare, copiii rămaşi aici, momente unice dintr-o lume de pateric.
Părintele Ghelasie s-a născut la 27 mai, 1962, la Măgheruş, comuna Nadeş (Mureş), ca cel de-al şaselea copil (din cei opt) al unei familii frumoase, cu frică şi dragoste de Dumnezeu. Întotdeauna, când vorbeşte despre mama sa (Maica Arsenia, acum, călugărită, deloc întâmplător, de Părintele Arsenie Boca!), glasul Părintelui Ghelasie capătă inflexiuni de o sensibilitate rară, divină... După şcoala primară şi gimnazială, pe care le urmează la Nadeş, tânărul Gheorghe intră în monahism, la mănăstirea Sâmbăta de Sus. Se înscrie apoi la facultatea de Teologie de la Sibiu. Vreme de patru ani, e numit stareţ al Mănăstirii Lupşa (Alba). De aici, face ascultare şi pleacă, împreună cu cinci călugări, să pună bazele Mănăstirii Sf. Dimitrie din Sighişoara. Ce a reuşit să facă aici, în doar câţiva ani, nu poate fi cuprins în pagini de carte. Pentru aceasta, trebuie ajuns acolo, trăit, simţit, slăvit pe Dumnezeu pentru ce a lăsat între oamenii de aici...
Părintele Ghelasie Ţepeş l-a căutat de multe ori pe Părintele Arsenie Boca. Şi nu doar că l-a căutat, însă personalitatea Părintelui Arsenie l-a copleşit, i-a devenit etalon şi model de păstorire în tot ceea ce face.