Biserica Babeni - sec. XVII ( Com. Topliceni - jud. Buzau ) Biserica mănăstirii, devenită biserică parohială, este singurul monument ce se mai păstrează din fostul ansamblu mănăstiresc. Este situată în zona central-estică a satului, pe terasa superioară de pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Pe baza informaţiilor documentare s-a stabilit că mănăstirea a fost întemeiată înainte de 1682 , iar ctitorul ei a fost logofătul Negoiţă Dedulescu Ea este una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice în stilul epocii lui Matei Basarab, dar pe care s-au aplicat decoraţiuni specifice artei brâncoveneşti. Are un plan dreptunghiular, cu absida altarului de¬croşată, turn-clopotniţă peste pronaos, cu scara de acces în grosimea zidului nordic şi pridvor iniţial deschis, dar acum zidit. Altarul este de plan semisferic la interior şi pentagonal la exterior. Prezintă două nişe late¬rale, pentru proscomidiar şi diaconicon, în grosimea pereţilor. Este separat de naos, la nivelul siste¬mului de acoperire, printr-un arc triumfal şi de un iconostas, bogat sculptat şi pictat. Naosul este acoperit de o boltă semisferică sprijinită pe pendentivi. Pereţii interiori sunt de¬croşaţi faţă de pereţii interiori ai pronaosului. Pardoseala interioară este din scândură, în cursul să¬păturilor pentru subzidiri, din anul 2004, fiind descoperite fragmente de pardoseală din cărămizi. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid plin, străpuns de o uşă. Pronaosul este de plan patrulater, acoperit de o cupolă semisferică. În peretele său de nord se află scara de acces la o tainiţă şi la turla situată pe pronaos, care adăpostea iniţial camera clopotelor. Această încăpere este cilindrică la interior şi hexagonală la exterior, fiind acoperită cu o cupoletă semisferică. Pridvorul, adăugat ulterior, este uşor dezaxat faţă de axul longitudinal al bisericii. El a fost iniţial deschis, cu arce de zidărie sprijinite pe coloane de cărămidă, fiind acoperit cu două cupolete semisferice. În anul 1895, arcadele de pe laturile de sud şi nord au fost închise cu timpane de zidă¬rie, iar latura de vest a fost închisă cu un geamlâc şi o uşă de lemn. Ancadramentele ferestrelor şi portalul către pronaos sunt bogat sculptate în stil brâncove¬nesc cu motive vegetale. Faptul că această biserică prezintă toate caracteristicile artei brâncoveneşti , se datorează probabil refacerii bisericii iniţiale. În 1703, s-a pictat biserica în interior iar în 1718 şi pridvorul. Dintre decoraţiunile interioare se remarcă tâmpla de lemn, sculptată cu traforuri, având ca motiv viţa de vie şi strugurii. La exterior, biserica are ca decoraţie un brâu median încadrat de două şiruri de cărămizi dispuse în "dinţi de fierăstrău" şi arcaturi în registrul superior. La puţină vreme după construirea sa, biserica a suferit primele transformări, reprezentate în principal de adăugarea pridvorului de certă factură brâncovenească. Probabil că a avut mult de suferit în urma cutremurului din 1802 sau 1828, astfel că în 1829 egumenul Dositei a reparat acoperişul şi chiliile. Vezi ; Dr. Emil Lupu , Ctitori si ctitorii la Curbura Carpatilor ....

• published: 16 Sep 2013
• views: 25