Biblia ebraică
Biblia ebraică (ori Scripturile evreiești), pentru evrei Tanah (în limba ebraică, pronounțat [taˈnaχ] ori [təˈnaχ]; de asemeni Tanach, Tenak, Tenakh), este în Iudaism și Mesianism denumirea canonul cărților biblice ebraice.
Biblia ebraică pentru evrei Tanah, se numește la creștini Vechiul Testament, ea fiind o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului. Numele grec de Biblia (Ta Biblia = gr. cărțile) a fost dat, după tradiție, de cei șaptezeci de învățați evrei care au tradus-o din ebraică în elenă în timpul domniei lui Ptolemeu Filadelful la Alexandria (vezi Septuaginta).
Biblia ebraică, sau evreiască, este scrisă în limba ebraică antică, ("ebraica veche"), (conținând și câteva pasaje și un număr de cuvinte în aramaică). La evrei, Biblia mai este denumită Mikrá מקרא (Lectura, asemănător cu sensul numelui Koranului musulman), și mai ales ca TaNaH תנ"ך, nume acronim format din inițialele denumirilor celor trei elemente: Tora תורה ("Învățăturile"), Neviim נביאים ("Profeții") și Ketuvim כתובים ("Scrierile") - prin urmare - TaNaCh (litera ebraică כ se pronunță la sfârșitul cuvintelor ca un H, și la începutul cuvintelor ca un K):
- Legea sau Învățătura, denumită în ebraică Tora תורה, carte scrisă pe un sul și ținută în altarul sinagogilor, constă din cele cinci cărți atribuite lui Moise משה, denumite în grecește Pentateuh - cele cinci cărți ale Torei [1], cuprinzând perioada de la facerea lumii până la moartea lui Moise;
- Profeții, parte care se numește în ebraică Neviim נביאים, și care cuprinde perioada de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan כנען, până la exilul / robia în Babilon בבל, relatând profețiile prorocilor trimiși de Dumnezeu să vorbească în numele său;
- Celelalte Scrieri, denumite în ebraică Ketuvim כתובים, sau în greacă Hagiografa. Încep cu Psalmii תהילים și Cărțile înțelepciunii, și se termină cu scrieri referindu-se la întoarcerea din exil / robie.
În documentarul History Channel The Bible Unearthed (Biblia dezgropată) prof. Richard Friedman, prezentat ca autoritate mondială în materie de Biblie ebraică[2] afirmă că ea nu este o carte, ci cărți, o întreagă bibliotecă[2] având între 100 și 150 de autori,[3] scrisă de-a lungul unui mileniu.[2][4] Tot el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte un mesaj coerent.[3]
Conținut[modificare | modificare sursă]
Biblia ebraică cuprinde următoarele cărți:
Torá תורה
- Facerea (Geneza) בראשית - (Bereshít) Întâia Carte A Lui Moise
- Ieșirea (Exodul) שמות - (Shemot) A Doua Carte A Lui Moise
- Leviticul ויקרא - (Vaikrá) A Treia Carte A Lui Moise
- Numeri במדבר - (B'midbar) A Patra Carte A Lui Moise
- Deuteronomul (A doua Lege) דברים - (Dvarim) A Cincea Carte A Lui Moise
Neviim נביאים
- Cartea Lui Iosua Navi (Iosua) יהושע (ebr.Yehoshua)
- Cartea Judecătorilor (Judecătorii) שופטים (ebr. Shoftim)
- Cartea Întâi a Regilor (Cartea întâi a lui Samuel) שמואל א( Shmuel Alef)
- Cartea A Doua a Regilor (A doua Carte a lui Samuel) שמואל ב (Shmuel Beit)
- Cartea A Treia a Regilor (Cartea întâi a Împăraților) מלכים א (Mlakhim Alef)
- Cartea A Patra a Regilor (A doua Carte a Împăraților) מלכים ב (Mlakhim Beit)
- Isaia ישעיהו (Yeshayáhu)
- Ieremia ירמיהו (Irmiyáhu)
- Iezechiel יחזקאל (Yehezkél)
- Osea הושע (Hoshéa)
- Ioil יואל (Yoél)
- Amos עמוס (Amós)
- Avdie עובדיה (Ovadyá)
- Iona יונה(Yoná)
- Miheia מיכה (Míkha)
- Naum נחום (Nahúm)
- Avacum חבקוק (Havakuk)
- Sofonie צפניה (Tzefanyá)
- Agheu חגי (Hagáy)
- Zaharia זכריה (Zeharyá)
- Maleahi מלאכי (Malahí)
Ketuvim כתובים
- Psalmi תהילים (ebr.Tehilim)
- Pildele sau Proverbele Lui Solomon משלי (Mishley) adică (Mishley Shlomó)
- Cartea lui Iov איוב (Yiov)
- Cântarea Cântărilor שיר השירים (Shir Hashirim)
- Cartea lui Rut רות
- Plângerile Lui Ieremia איכה (Eikha)
- Eclesiastul קהלת (Kohélet)
- Estera אסתר (Estér)
- Daniel דניאל
- Cartea Întâi A Lui Ezrá עזרא
- Cartea Lui Neemia (Nehemyá) sau Cartea A Doua A Lui Ezdra נחמיה
- Cartea Întâi Paralipomena sau Cartea întâi a Cronicilor דברי הימים א (Divrey Hayamim Alef)
- Cartea A Doua Paralipomena sau A doua Carte a Cronicilor דברי הימים ב (Divrey Hayamim Beit)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ un termen ebraic corespunzător ar fi Humshey Tora חומשי תורה; de asemenea termenul Humash חומש în ebraică se aplică formatului de carte tipărită în uzul credincioșilor, elevilor sau cititorilor în general,în locul sulului sacru pe pergament folosit în cultul religios iudaic
- ^ a b c http://www.youtube.com/watch?v=M9XK3DcQe9s 0:38:40-0:39:42
- ^ a b http://www.youtube.com/watch?v=M9XK3DcQe9s 1:23:49-1:24:37
- ^ Cf. http://icarusfilms.com/new2006/bib2.html
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- O istorie a Bibliei ebraice, Mihai Valentin Vladimirescu, Editura Polirom, 2006
Legături externe[modificare | modificare sursă]
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
