1961
1961 |
|
---|---|
Ans : 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 Decennis : Cronologia mesadièra : Cronologias tematicas : Autres calendièrs : |
Aquesta pagina concernís l'an 1961 del calendièr gregorian.
Eveniments[modificar | modificar la font]
Occitània[modificar | modificar la font]
França[modificar | modificar la font]
- 31 de mai - 2 de junh - Visita en França del president John F. Kennedy.
- 8 de setembre - Atemptat contra Charles de Gaulle a Pont-sur-Seine.
Euròpa[modificar | modificar la font]
- 15 de mai - Enciclica Mater et Magistra del papa Joan XXIII sur las questions socialas.
Reiaume Unit[modificar | modificar la font]
- 9 d'agost - Harold Macmillan demanda l'adesion del Reialme Unit a la Comunautat Economica Europèa.
Bechuanaland[1][modificar | modificar la font]
Adopcion d'una constitucion que marquèt una etapa importanta vèrs l'independéncia.
Union Sovietica[modificar | modificar la font]
Intrada en servici dau premier sosmarin nuclear lançaire d'engenhs sovietic.
America[modificar | modificar la font]
Paraguai[modificar | modificar la font]
Extension dau drech de vòte ai fremas.
Asia[modificar | modificar la font]
Cambòtja[modificar | modificar la font]
Consequéncia dau complòt de 1959 e de la perseguida dau raprochament de Phnom Penh ambé leis estats comunistas d'Asia dau Sud-Èst, Tailàndia e Cambòtja rompèron sei relacions diplomaticas.
Mond[modificar | modificar la font]
- 3 de genièr - Ruptura de las relacions diplomaticas entre los Estats Units d'America e Cuba.
- 20 de genièr - John F. Kennedy ven lo 35en President dels Estats Units.
- 31 de genièr - Jânio Quadros deven lo president de Brasil.
- 3 de març - Hassan II es coronat rei de Marròc.
- 27 d'abril - Independéncia de Sierra Leone.
- 25 d'agost - Renoncia de Jânio Quadros a la presidéncia de Brasil.
- 2 de decembre - Guèrra Freja: dins un discors televisat, lo lidèr de Cuba, Fidel Castro declara qu'es marxista-leninista, e que Cuba va adoptar lo comunisme.
- 11 de decembre La guèrra de Vietnam comença oficialament, amb lo mandadís dels primièrs elicoptèrs americans a Saigon acompanhats de 400 militars.
Arts[modificar | modificar la font]
Literatura[modificar | modificar la font]
Publicacion dau roman de sciéncia-ficcion Solaris de l'escrivan polonés Stalinas Lem (1921-2004). A travèrs lo racònte deis interaccions entre un grop de scientifics e un ocean misteriós dotat d'intelligéncia, depinta lei dificultats d'una comunicacion entre l'Òme e una autra espècia intelligenta.
Sciéncias e tecnicas[modificar | modificar la font]
Armament[modificar | modificar la font]
Intrada en servici dau premier pòrta-avions equipat d'una propulsion nucleara (USS Enterprise estatsunidenc). En matèria d'armament terrèstre, intrada en servici dei dos premiers carris de combat de segonda generacion (lei T-62 sovietic e M60 Patton estatsunidenc). A respèct dei carris de premiera generacion, dispausavan de proteccions NBC, de capacitats renfòrçadas de combat de nuech e d'un canon principau d'un calibre d'au mens 105 mm.
Astronomia[modificar | modificar la font]
Capitada dau premier vòl espaciau abitat (Vostok 1) dau cosmonauta sovietic Iurii Gagarin lo 12 d'abriu. Lo 5 de mai, leis Estats Units d'America capitèron tanben un vòl espaciau abitat (Freedom 7) amb Alan Shepard.
Medecina[modificar | modificar la font]
Desvolopament de la scintigrafia, tecnica basada sus l'injeccion d'una substància radioactiva que se fixa sus un organ d'estudiar.
Economia[modificar | modificar la font]
Naissenças[modificar | modificar la font]
- 16 de febrièr - Andy Taylor, musician britanic (Duran Duran)
- 17 de febrièr - Andrei Korotaiev, antropològ, economista, istorian, e sociològ rus
- 21 de març - Lothar Matthäus, fotbolaire alemand
- 3 d'abril - Eddie Murphy, actor american
- 12 d’abril – Yuri Buenaventura, cantaire colombian
- 27 d'abril - Moana Pozzi, actritz porno italiana (m. 1994)
- 6 de mai - George Clooney, actor american
- 17 de mai - Enya, (Eithne Patricia Ní Bhraonáin), cantaira irlandesa
- 29 de mai – Melissa Etheridge, cantaira americana
- 9 de junh - Michael J. Fox, actor american
- 14 de junh - Boy George, cantaire britanic (Culture Club)
- 1 de julhet - Carl Lewis, atlèta american
- 1 de julhet – Princessa Diana de Galas (m. 1997)
- 23 de julhet - Martin Gore, compositor e musician britanic (Depeche Mode)
- 30 de julhet - Laurence Fishburne, actor american
- 4 d'agost - Barack Obama, senator american
- 2 de setembre - Carlos Valderrama, fotbolaire colombian
- 6 de setembre - Scott Travis, musician american (Judas Priest)
- 13 de setembre - Dave Mustaine, musician american (Metallica, Megadeth)
- 25 de setembre - Heather Locklear, actritz americana
- 18 d'octobre - Wynton Marsalis, musician american
- 29 d'octobre - Randy Jackson, musician american
- 2 de novembre - K.D. Lang, cantaira canadiana
- 4 de novembre - Ralph Macchio, actor american
- 19 de novembre - Meg Ryan, actritz americana
- 19 de decembre - Eric Allin Cornell, fisician american, Prèmi Nobel
- 24 de decembre - İlham Əliyev, president d'Azerbaitjan
- 25 de decembre - Íngrid Betancourt, femna politica colombiana
- 30 de decembre - Ben Johnson, atlèta canadian
Decèsses[modificar | modificar la font]
- 4 de genièr - Erwin Schrödinger, fisician austriac, Prèmi Nobel (n. 1887)
- 9 de genièr - Emily Greene Balch, escrivan e pacifista americana, Prèmi Nobel de la Patz (n. 1867)
- 21 de genièr - Blaise Cendrars, pintor soís (n. 1887)
- 9 de febrièr - Carlos Luz, president de Brasil (n. 1894)
- 26 de febrièr - Rei Mohammed V de Marròc (n. 1909)
- 3 de març - Paul Wittgenstein, pianista austriac (n. 1887)
- 6 d'abril - Jules Bordet, microbiologista bèlga, Prèmi Nobel de Fisiologia o Medecina (n. 1870)
- 9 d'abril – Rei Zog I d'Albania (n. 1895)
- 13 de mai - Gary Cooper, actor american (n. 1901)
- 30 de mai - Rafael Leónidas Trujillo, dictator de la Republica Dominicana (n. 1891)
- 2 de junh - George S. Kaufman, autor de teatre american (n. 1889)
- 6 de junh - Carl Gustav Jung, psiquiatre austriac (n. 1875)
- 30 de junh - Lee DeForest, inventor american (n. 1873)
- 2 de julhet - Ernest Hemingway, escrivan american, Prèmi Nobel (n. 1899)
- 20 d'agost - Percy Williams Bridgman, fisician american, Prèmi Nobel (n. 1882)
- 17 de setembre, Adnan Menderes, primièr ministre de Turquia (n. 1899)
- 18 de setembre - Dag Hammarskjöld, Secretari General de las Nacions Unidas, Prèmi Nobel de la Patz (n. 1905)
- 11 d'octobre, Chico Marx, actor american (n. 1887)
- 20 de decembre - Earle Page, primièr ministre d'Austràlia (n. 1880)
- 25 de decembre - Otto Loewi, farmacològ alemand, Prèmi Nobel (n. 1873)
Prèmi Nobel[modificar | modificar la font]
- Prèmi Nobel de Fisica : Robert Hofstadter, Rudolf Mößbauer
- Prèmi Nobel de Quimia : Melvin Calvin
- Prèmi Nobel de Fisiologia o Medecina : Georg von Békésy
- Prèmi Nobel de Literatura : Ivo Andrić
- Prèmi Nobel de la Patz : Dag Hammarskjöld
- ↑ Protectorat britanic establit en 1885. Es a l'origina dau Botswana modèrne.