[[Doua acte: UCIN (institutie de stat) a decis sa interzica difuzarea filmului lui Michael Moore, Fahrenheit 9/11, la Cinema Studio, in Bucuresti. Revista "Dilema Veche" (institutie privata) a refuzat sa publice o reclama la acelasi film. Bogdan Ghiu a reactionat printr-un articol publicat pe situl LiterNet, care a fost urmat la scurt timp de un comunicat semnat colectiv "Redactia Dilema Veche" si un articol semnat Alex Leo Serban. Controversa in jurul filmului lui Moore si a actelor de purificare a spatiului cultural roman.]]

Am observat un ingrijorator sir de luari de pozitie in defavoarea "micilor" candidati (persoane si formatiuni) acuzati ca "farimiteaza" votul la alegerile din Romania. Atentie: e o capcana! Nu exista in acest moment elite politice semnificative, care sa ofere o alternativa romanilor. Partidele din parlament sint ramuri ale aceleiasi caracatite mafiote, grupari veleitare, capabile de orice compromis pentru a-si atinge interesele meschine. Din acest punct de vedere, "alegerile" din 1990, 1992, 1996, 2000 au fost niste farse. Nici in 2004 nu va fi altfel. Nu v-ati saturat?

Disparitia cenzurii dupa 1989 si libertatea de expresie adiacenta au fost, fara doar si poate, benefice, chiar salutare pentru societatea romaneasca. Circulatia libera a ideilor, pluralismul de opinie, multiplicarea canalelor publice de informare (o puzderie de periodice, de edituri, de posturi de radio si televiziune, internetul, cluburi de reflectie si de formare a opiniilor) au marcat din start perioada post-comunista. Dar, desi procesul acesta a fost – si este – necesar si salutar, el nu a fost lipsit – sociologic, nici n-ar fi avut cum – de ambivalente. Intr-o asemenea ecuatie social-politica s-a plasat si reaparitia intolerantei, in general, si a antisemitismului, in special, in discursul public.

Miscarea softului cu sursa deschisa a repurtat in ultimii ani succese notabile – unele din softurile produse de aceasta miscare devenind standarde ale industriei, in anumite domenii surclasand chiar solutiile proprietare produse de Microsoft si alti mari producatori. Dincolo de domeniul concret al dezvoltarii de software, ideologia in sine a devenit eligibila drept o posibila alternativa sau cel putin o deviere de la standardele de productie ale marilor corporatii si a folosi software deschis a devenit o forma de rezistenta a omului simplu in fata corporatizarii celor mai vitale utilitati electronice. Sursa deschisa incepe acum sa fie translatata la activitati diferite de zona programarii cu rezultate uneori surprinzatoare.

Citeva rinduri ale lui Adrian Marino au declansat vreme de doua luni o furtuna in lumea culturala romaneasca (vezi Observatorul Cultural nr. 225, 15-21 Iunie 2004). Andrei Plesu a "intors" premiul ASPRO, iar revista Dilema si Observatorul Cultural s-au facut gazdele unui conflict intre doua presupuse scene principale ale culturii romanesti. Dupa Dilema (Dilema Veche Nr.24 25 iun.-1 iul. 2004), Evenimentul Zilei si Clujeanul (Nr. 224/28 iunie-5 iulie) au dedicat la rindul lor "anchete" acestei teme. In acest mic articol incerc sa aduc in discutie o componenta ce a fost ori ignorata, ori evitata de opinenti.

Este ingrijorator faptul ca nici dupa 14 ani de la destramarea Uniunii Sovietice populatia din regiunea transnistreana nu se poate bucura de dreptul elementar si innascut, dreptul la libertate. Consideram ca in mare masura cauza acestei nedreptati este si inexistenta unei mass-medii libere, care sa formeze o opinie publica obiectiva. Este bine cunoscut faptul ca toata presa din Transnistria este angajatorie si se subordoneaza autoritatilor separatiste.

Ucraina construieste un canal de navigare pe bratul Bastroe al Deltei Dunarii care pune grav in pericol ecosistemul regiunii. Grupuri care se ocupa de protectia mediului impreuna cu alti membri ai societatii civile ucrainene, romanesti si internationale protesteaza impotriva distrugerii Deltei Dunarii. Cititi mai multe informatii despre acest subiect, cele mai proeminente campanii si cai de a actiona:

Conflictul dintre administratia si lucratorii televiziunii si radioului de stat din Moldova a inceput in noiembrie 2003, dupa ce actuala institutie a fost desfiintata printr-un decret si un nou "serviciu public" a fost creat. Multi si-au exprimat ingrijorarea fata de concedierile unei treimi din lucratori si fata de lipsa de independenta a noii institutii fata de guvernul dictatorial. Pe 27 iulie, 70 salariati au format "Comitetul pentru apararea valorilor umane si profesionale" si au inceput o greva continua, solicitand demisia directorilor. Politia a raspuns cu salbaticie demonstratiei autorizate legal, atacand copii si batand o femeie pina la inconstienta.

Comunicat de presa, 19 iulie 2004

Greenpeace Europa Centrala si de Est, organizatie internationala de mediu, isi incepe in data de 23 iulie 2004 turul informativ „Salvati Rosia Montana” in 7 dintre cele mai importante orase ale tarii. Greenpeace impreuna cu alte organizatii non-guvernamentale din Romania alcatuiesc coalitia „Salvati Rosia Montana” care se opune proiectului minier al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) care intentioneaza sa realizeze in localitatea Rosia Montana cel mai mare proiect de minerit de suprafata din Europa.

De cinci ani, de cand a luat nastere, proiectul Rosia Montana, patronat de Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), se confrunta cu tot felul de scandaluri si probleme, inclusiv cu numerosi opozanti pe plan local, national si international. Utilizarea cianurilor, absenta unei licente de minerit, stramutarea localnicilor si a cimitirului reprezinta motive serioase pentru care proiectul este atat de controversat. Cu toate acestea, se bucura si de sustinere.

In anul 1994, pentru prima data in istorie, o planta modificata genetic a fost cultivata in scop comercial. Introducerea in SUA a soiului de rosie FlavrSavr a marcat inceputul unei noi ere in domeniul agriculturii Totusi, cand prima recolta de soia si porumb MG era pe punctul de a fi exportata spre Europa, consumatorii de pe continent si-au exprimat dezacordul fata de aceste alimente. In multe tari din UE introducerea pe piata a alimentelor MG a esuat, iar in prezent marea majoritate a producatorilor si comerciantilor en-detail din domeniu garanteaza aprovizionarea cu produse nemodificate genetic.

Este o caracteristica axiomatica a aproape tururor variantelor teoriilor sociale si politice ca sistemul de comunicare reprezinta un punct central in societatile moderne. In termeni politici, sistemul de comunicare poate servi la imbunatatirea democratiei sau la negarea ei ori chiar o combinare a celor doua. Un aspect mai putin comentat insa nu mai putin semnificativ – sistemul de comunicare a aparut ca o zona centrala de profit in societatile moderne capitaliste.

Radiourile pirat nu mai sunt ce erau odata, sunt de parere angajati ai posturilor legitime, dar si fosti pirati, initiatori, în trecut, ai unor posturi de radio clandestine. “Am o parere foarte proasta despre pirati, pentru ca vorbesc numai magarii pe post si nu au macar un minimum de profesionalism”, a spus Robert Turcescu redactor-prezentator la Europa FM. “Radioul nu inseamna numai sa pui muzica, este un proces complet, care trebuie gandit”.

Stiu ca lucrurile doar cu greu s-ar putea schimba, mai ales intr-o societate care nu stie cum, intr-o societate in care nu au existat multe precedente. Este de inteles cat de greu ii este unui elev sa isi sustina punctul de vedere, de unul singur, impotriva unui sistem in care unii isi acopera altora greselile fara sa se recunoasca daca ceva ar merge vreodata prost - poate este tardiva interventia aceasta, dar cu atat mai mult este importanta.

O scrisoare deschisa din partea echipei de redactie a Indymedia Romania (semnata de Iulian Basescu, Andreea C., Claudia Campeanu, Ruxandra Costescu, Andrei Costina, Liviu Pop, Crina Resteman, Joanne Richardson, Ovidiu Tichindeleanu)

Inainte de toate dorim sa spunem ca domeniul www.indymedia.ro nu are nici o legatura cu Indymedia Romania, care este parte a Retelei Globale Indymedia, si al carei site real este  http://romania.indymedia.org.